US Army operaționalizează primul senzor Golden Dome pe teritoriul american pentru blocarea atacurilor aeriene la joasă altitudine

Senzorul/sistemul ALPS este asociat activităților SIGINT și utilizează detectarea pasivă a frecvențelor radio pentru a urmări țintele aeriene fără a emite semnale, ceea ce face mai dificilă depistarea sau bruierea sa în timp ce umple lacunele împotriva amenințărilor la joasă altitudine. Implementarea sa alături de sistemele de apărare antiaeriană existente arată cum SUA construiesc o arhitectură de apărare stratificată, în rețea, care prioritizează supraviețuirea, fuziunea senzorilor și direcționarea mai rapidă în mediile viitoare cu amenințări mari.

Pe 23 aprilie 2026, generalul Michael Guetlein, manager al Programului Golden Dome, a confirmat desfășurarea primei componente operaționale a sistemului antiaerian și antirachetă Golden Dome pe teritoriul SUA. Este vorba despre amplasarea senzorului ALPS  la Baza Expediționară Comună Little Creek-Fort Story, Virginia.

Guetlein a dezvălui prezența ALPS într-o conferință de presă la aceeași bază. A fost însoțit de Emil Michael - subsecretarul pentru Cercetare și Inginerie de la departamentul de Război și de adjunctul militar al programului Golden Dome, generalul-locotenent Brian Gibson. De asemenea, au fost prezenți directorul adjunct al operațiilor NORAD, generalul-maior Mark Piper, și generalul-locotenent Frank Lozano, responsabilul cu achizițiile portofoliului US Army pentru lovituri, potrivit publicației Breaking Defense.

Este prima recunoaștere explicită a unui sistem poziționat în SUA legat de Golden Dome, mai degrabă decât în ​​medii de testare din străinătate. Guetlein a fost numit în 2025 să supravegheze execuția Programului Golden Dome care va avea componente operaționale în domeniile terestru și spațial.

Departamentul de Război menține o estimare a costurilor de bază de 185 de miliarde de dolari pentru Golden Dome, în timp ce cererea de buget pentru anul fiscal 2027 este proiectată între 17 și 17,5 miliarde de dolari.

Conform informațiilor disponibile, sistemul ALPS interceptează și procesează emisiile electromagnetice din surse externe, cum ar fi comunicațiile, semnalele de control al navigației și reflexiile radar asociate cu țintele aeriene. În urma prelucrării datelor, senzorul detectează rachete de croazieră, aeronave cu aripi fixe, aeronave cu aripi rotative și sisteme aeriene fără pilot, concentrându-se pe țintele de joasă altitudine și cu vizibilitate redusă, care prezintă provocări pentru acoperirea radar convențională.

Sistemul este dezvoltat de compania Leidos și a fost deja desfășurat în locații strategice din cadrul comandamentelor european (EUCOM), central (CENTCOM) și indo-pacific (INDOPACOM). O variantă derivată pentru Infanteria Marină, numită MELPS (Marine Expeditionary Long-range Persistent Surveillance), este în curs de dezvoltare pentru a oferi aceleași capabilități într-un format și mai ușor de transportat.

La nivelul anului 2023, US Army avea 12 sisteme ALPS instalate în întreaga lume, potrivit lui Matt Becker, vicepreședinte și manager de divizie la Leidos. Ele „transmit în mod activ imagini aeriene către nodurile de comandă și control și ajută trupele să rămână în siguranță”, a spus Becker tunci.

De asmenea, Becker a confirmat prezența ALPS în evenimente petrecute în estul Europei în perioada 2022 – 2023: „au existat mai multe evenimente mondiale în care sistemele noastre au jucat un rol important, inclusiv evenimente recente din Europa de Est.”

Sistemul ALPS se bazează atât pe senzori de mare fidelitate, dar mai ales pe tehnologii hardware și software de ultimă generație care permit prelucrarea cvasi-instantanee a unor cantități uriașe de date.

„Această nouă clasă de senzori este alimentată de tehnologii emergente, precum calculul de înaltă performanță bazat pe GPU (unități de precesare grafică), care le permite să proceseze un volum de muncă semnificativ, minimizând în același timp latența, precum și de progrese algoritmice pentru a procesa cantități mari de date de la senzori în timp real”, a spus Becker în 2023. „Acestea oferă o acoperire excelentă, de supraveghere pe arie largă, pentru toate clasele de ținte care respiră aer (ținte non-balistice – nota autorului). Își îndeplinesc bine misiunile în medii operaționale și am primit feedback foarte bun de la clienții și utilizatorii sistemului nostru”, a adăugat Becker.

Alte peste 20 de sisteme urmau să fie implementate, după 2023, în diverse comandamente de luptă, potrivit companiei Leidos, care a adăugat că ALPS funcționau inclusiv în cadrul Departamentului de Securitate Internă al SUA și Serviciului Vamal și de Protecție a Frontierelor SUA.

Alte atuuri ale sistemului ALPS sunt: arhitectura deschisă (sistem modular care permite actualizări rapide de software privind inventarul de ținte etc.); integrarea cu sistemul US Army de comandă a luptei IBCS (Integrated Battle Command System), informațiile ALPS fiind disponibile pentru toți interceptorii conectați la IBCS; mobilitatea ridicată și desfășurarea rapidă (prin includerea unui turn telescopic de aproximativ 30 de metri și a antenelor de recepție care pot fi instalate/strânse rapid precum și a unui centru de date compact).

Baza Expediționară Comună Little Creek-Fort Story în care este amplasat sistemul ALPS, se află în zona strategică numită Hampton Roads, unde funcționează și Stația Navală Norfolk. De asemenea, acolo există și un sistem de apărare antibalistică THAAD. Configurația sistemului ALPS desfășurat corespunde unui Increment 2 montat pe o familie de vehicule tactice medii, oferind posibilitatea de a repoziționa senzorii în diferite locații, potrivit publicației Army Recognition.

Zonă de coastă din apropierea Norfolk-ului, o zonă cu volume mari de trafic aerian civil și militar, oferă sistemului ALPS un mediu electromagnetic dens, specific marilor metropole americane. Acestea printre alte obiective strategice vor fi, cel mai probabil, protejate cu astfel de sisteme de ultimă generație care acoperă lacunele sistemelor tradiționale.