Alerte false cu bombă în Bosnia și Herțegovina, Croația, Kosovo, Muntenegru și Serbia

Nicolae Iordan / 20 mai, 13:01
Membrii forțelor de securitate sârbe în timpul exercițiului antiterorist „Shield 2015” de la Belgrad. Sursa Foto: EPA/KOCA SULEJMANOVIC
Membrii forțelor de securitate sârbe în timpul exercițiului antiterorist „Shield 2015” de la Belgrad. Sursa Foto: EPA/KOCA SULEJMANOVIC

Kosovo a devenit ultima țară din Balcani care a fost alertată cu privire la existența unor dispozitive explozive în instituții, în urma unui șir de amenințări în cel puțin alte patru țări din regiune în ultimele luni.

Experții locali și internaționali văd această situație ca pe o încercare de a destabiliza regiunea prin afectarea consumului inutil de resurse polițienești în aceste țări.

Până acum au fost înregistrate diverse amenințări cu dispozitive explozive în Muntenegru, Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.

În zilele de 17 și 18 mai, în Kosovo, s-au semnalat două alarme cu dispozitive explozive în clădirea Rectoratului Universității din Priștina și în liceul Xhevdet Doda din capitală.

Informațiile despre dispozitivul exploziv din Rectorat au fost primite direct la adresa de e-mail a acestei instituții, în timp ce datele despre dispozitivul exploziv din școala Xhevdet Doda ajunseseră la Poliție, care a evacuat imediat elevii. Ambele alarme s-au dovedit a fi false.

Poliția din Kosovo a anunțat că investighează ambele cazuri, dar până acum nu au fost efectuate arestări. De asemenea, poliția nu a spus dacă a reușit să identifice adresele amenințărilor.

Rashit Qalaj, fost director al poliției din Kosovo și acum membru al Comisiei pentru afaceri de securitate și apărare din Adunarea din Kosovo, a declarat că, deși este puțin probabil ca amenințările cu bombă să fie adevărate, toate rapoartele ar trebui luate în serios.

Potrivit acestuia, capacitatea scăzută a agențiilor de aplicare a legii din Kosovo de a investiga amenințările cibernetice într-un mod mai eficient rămâne o preocupare, în acest caz adresele de unde provin aceste alarme false.

"Capacitățile nu sunt suficiente, chiar dacă Poliția din Kosovo are o unitate care se ocupă de combaterea criminalității cibernetice, dar aceste capacități trebuie sporite", a spus Qalaj.

Qalaj a mai reiterat că, având în vedere că amenințări similare au cuprins mai multe țări din Balcani, "cooperarea polițienească regional" ar trebui intensificată pentru a fi mai aproape de reținerea făptuitorilor.

Kosovo nu a reușit să devină parte a Organizației Internaționale a Poliției Criminale (INTERPOL), prin care pot fi emise mandate internaționale de arestare.

 

Cum au început amenințările cu bombă?

 

Muntenegru a fost printre primele țări din Balcani care au primit la sfârșitul lunii martie amenințări grave cu dispozitive explozive în instituțiile publice și private.

Pe 1 aprilie, elevii și personalul din două școli au fost evacuați în urma unui e-mail de amenințare că au fost instalate bombe.

Guvernul muntenegrean a anunțat că a primit un e-mail de amenințare în care se spunea că expeditorul este organizația "Statul Bărbaților" și managerul acesteia este Vladislav Podznjakov și că printre cererile lor se numără "schimbarea puterii în Muntenegru".

Ulterior, pe 27 aprilie, birourile primăriilor, școlilor și poliției au primit e-mailuri, în care se avertiza cu privire la amplasarea unor bombe în unele instituții, în locații precum: Podgorica, Niksic, Berane, Bar, Cetinje și Budva.

Direcția de Poliție a anunțat că s-a constatat că e-mailurile au fost trimise din locații ale căror servere se află în străinătate și că se lucrează la identificarea expeditorilor.

 

Amenințări în Serbia

 

Clădirile publice din Belgrad, Serbia, au fost, de asemenea, ținta unor alarme false despre bombardamente.

Poliția nu a dezvăluit numărul exact al tuturor alertelor cu bombă, dar se crede că au fost primite sute de astfel de rapoarte.

Pe lângă amenințările cu bombă din școlile primare din Belgrad, în după-amiaza zilei de 16 mai au fost primite noi amenințări că bombe ar fi fost instalate pe podurile din Belgrad, precum și în centrul comercial Stadium.

Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a declarat că Podul Branko, Podul Gazelle, noul pod de cale ferată și Podul Panceva, se numără printre locațiile pentru care s-au primit amenințări cu bombă.

Pe 19 mai, membrii serviciilor de securitate ale Serbiei au identificat mai multe țări, din care au venit mesaje de amenințare false cu bombe în ultimele săptămâni.

S-a stabilit că opt astfel de amenințări au venit din Polonia, patru din Gambia, două din Iran și Nigeria și una din Ucraina, Slovenia și Rusia, a informat ministerul într-un comunicat miercuri seară.

În comunicat se mai precizează că autoritățile au identificat locațiile a 19 adrese de e-mail de la care au fost trimise mesaje de amenințare.

Pentru aceste cazuri, Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a făcut schimb de date prin Europol și Interpol și cu autoritățile din Suedia, Lituania, Elveția, Rusia și Ungaria, dar și cu compania Google. Potrivit anunțului, 18 adrese sunt ale serviciului Gmail și o adresă de e-mail este de la ProtonMail.

"Din cauza unor relatări false despre atentate cu bombă în clădiri publice, membri ai Ministerului de Interne au urmărit timp de patru zile opt persoane, cetăţeni ai Serbiei. Doi au fost arestați și au fost depuse acuzații penale împotriva altor șase minori", a spus ministerul.

Prim-ministrul sârb Ana Bernabic a declarat pe 17 mai că amenințările cu bombe din Serbia au fost presiuni din exterior, deoarece Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei după ce Moscova a invadat Ucraina. Pe 16 mai, ministrul de Interne, Aleksandar Vulin, a declarat că se poartă un război special împotriva Serbiei cu amenințpri cu bombe.

O amenințare falsă cu bombă a fost raportată și în Croația, la un centru comercial din Zagreb, pe 18 mai.

În februarie, angajații unui tribunal din Saraievo, Bosnia și Herțegovina, au fost evacuați din locație sub amenințarea unei bombe, care s-a dovedit a fi, de asemenea, o alarmă falsă.

 

Inițiativa globală: alarme false, menite să creeze instabilitate

 

Doi experți de la organizația internațională Global Initiative cu sediul la Viena, care se ocupă de securitate și apărare, consideră că amenințările masive au un impact operațional în Serbia și Balcani.

Aleksandar Srbinovski  a spus că amenințările creează o stare artificială de instabilitate și "resursele poliției din regiune sunt irosite inutil".

"Rapoarte false cu bombe masive în multe țări balcanice ne spun că organizatorii amenințărilor nu gândesc bine Balcanii, nu doar o singură țară", a afirmat acesta.

El a opinat că, dacă statele nu răspund rapid și profesional la aceste amenințări speciale sau hibride, ele ar putea reduce potențialul de răspuns al țării "când este cu adevărat necesar".

"Cu alte cuvinte, pentru ca cineva să trimită atâtea mesaje la atâtea adrese diferite în mai multe țări balcanice în același timp, nu poate fi un individ, ci o organizație foarte serioasă", a spus Srbinovski.

Giorgio Fruscione, expert al aceleiași organizații, a declarat că nu crede că cetățenii sunt cu adevărat în pericol, "dar le este impus că așa este".

El a comentat și declarațiile liderilor Serbiei conform cărora "presiunea" vine din partea țărilor Uniunii Europene, dar și din direcția Rusiei.

"Se creează o situație de pericol general pentru a demonstra că Serbia nu are altă opțiune, că ar trebui să adere la UE și să impună sancțiuni Rusiei. În acest fel, autoritățile nu poartă responsabilitatea directă, pentru că vor continua să vândă cetățenilor lor povestea despre modul în care statul a fost obligat să facă această alegere", a susținut acesta.

Dintre țările din regiune, doar Serbia nu a impus sancțiuni Moscovei, spunând că, făcând acest lucru, acționează în interesul statului.

Comunitatea internațională solicită din ce în ce mai mult Serbiei să urmeze regimul de sancțiuni, așa cum șeful UE pentru politică externă Josep Borrell a spus că nu poate exista un viitor european pentru statele care mențin contacte cu Putin.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat recent că va lupta cât va putea pentru a evita impunerea de sancțiuni Rusiei, dar a adăugat că prejudiciul pe care îl suferă statul său ca urmare a acestei decizii este mare.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play

DefenseRomania on Facebook

Articole Recomandate

Crossuri externe


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy - smt4.1.0