A scăpat Alekseiev. Adjunctul șefului GRU a fost împușcat ieri la Moscova de un „curier”, dar a avut noroc
07 Februarie 2026
Europa încearcă să conecteze industriile statelor europene cu industria de apărare ucraineană. În fond, un exemplu de succes; azi, în contextul a mai bine de trei de de agresiune militară rusă, Ucraina are capacitatea de a-și produce 40% din armamentul necesar în țară. Și, se pare, ar fi existat discuții cu privire la un proiect comun româno-ucrainean privind producerea unui anumit tip de proiectil.
Comisia Europeană a prezentat recent programul Readiness 2030, un plan ambițios care oferă și background financiar statelor membre UE pentru a crește investițiile în apărare. Și, desigur, a coopera intern. Cu alte cuvinte, proiecte comune între industriile de apărare din statele europene, finanțate din bani europeni. Interesant e că la aceste proiecte se va putea alătura și industria de apărare din Ucraina. E o decizie majoră, care vizează nu doar transferul experienței războiului de către industria de apărare ucraineană către partenerii europeni, dar și integrarea acesteia în structurile UE.
Foto cu caracter ilustrativ. Sursă: Armata Ucrainei
Despre programul Readiness 20230 s-a discutat și într-o ediție recentă a podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat de Tudor Curtifan la DefenseRomania. Invitatul ediției generalul (r.) Dan Grecu a mărturisit, la finalul interviului, că are informații pe surse potrivit cărora au existat discuții privind producerea de către România, în parteneriat cu industria de apărare din Ucraina, a unui anumit tip de proiectil. Nu a precizat despre ce e vorba și nu a dezvoltat subiectul, dar s-a rezumat să spună că proiectul a fost respins de partea românească.
„Vă pot spune pe surse, am auzit la mine în scara blocului (n.r. - ironic), se vorbește aici, că România deja a refuzat un proiect de producere de proiectile, proiect bazat pe idei și tehnologii ucrainene. Nu vă pot spune de ce s-a refuzat. De ce să refuzăm? Nu știu să vă răspund, dar România a mai refuzat în trecut programe majore în care putea coopera la producerea de tancuri, elicoptere, am anulat licitația pentru construirea corvetelor”, a preciat generalul (r.) Dan Grecu.
„Ce mai contează producția unui proiectil (n.r. - la câte proiecte s-au ratat)?”, a conchis acesta, tot pe un ton ironic.
Emisiunea integrală „„Planul 2030” pentru înarmarea României....pe credit european”:
Referirile erau la un proiect ratat în 1996. Atunci, România ar fi putut avea elicoptere produse de Bell și o fabrică aici
Referirile la un proiect ratat de elicoptere pe care le-a făcut generalul (r.) Grecu datau din anii 1990. Iar despre acest lucru a mai discutat, tot la DefenseRomania, și generalul (r.) Cătălin Tomescu. Acesta din urmă a explicat mai pe larg cum s-a ratat proiectul.
La acel moment, Bell Helicopters, unul dintre cei mai renumiți producători de elicoptere din lume, a venit cu o propunere pentru construirea unei facilități de producție în România.
”Au venit la noi Bell Helicopter în 1996 și le-am dat flit. Ei aveau o singură pretenție să le cumpărăm noi pe primele 112 elicoptere, după care ne ajutau ei în tot ce ține de vânzări și restul”, a mai precizat generalul Tomescu, în podcastul Obiectiv EuroAtlantic, difuzat de DefenseRomania.
„Știu sigur că așa s-a întâmplat pentru că am participat cu un șef mare la o discuție atunci cu cei de la Bell. Erau elicoptere de atac, nu îmi amintesc modelul. Ulterior nu s-a mai concretizat. Discuția a fost purtată apoi la nivel mare, la nivel politic. În sala respectivă nu am mai fost. Dar am fost la discuția militară unde am auzit de ofertă”, a conchis generalul Tomescu.
