Vizibilitatea forței militare americane în Golf este un mesaj dur pentru Iran

H.D. Hartmann |
Data publicării:
USS Ronald Reagan, Foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
USS Ronald Reagan, Foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook

Pe 10 decembrie și pentru a doua oară în numai două luni, două bombardiere grele americane B-52 au zburat dus-întors de la bazele lor americane din regiune, pentru un survol complet al Golfului Persic. 

Li s-au alăturat avioane de la mai multe state aliate americane din regiune cum ar fi Arabia Saudită, Bahrain sau Qatar. Această a doua misiune a venit într-un moment de tensiune deosebită între Iran și administrația Trump, fiind executată foarte curând după operațiunea israeliană care l-a ucis pe șeful programului nuclear iranian, Mohsen Fakhrizadeh, la sfârșitul lunii noiembrie. Provocare tipică administrației Trump, sau o încercare disperată a învinsului în alegerile din acest an, încă nu se cunoaște.

Rapoartele potrivit cărora Iranul îi instiga pe aliații săi din Irak pentru a ataca forțele și personalul SUA par să fi dus la misiunea din decembrie, printre care o clară indicatie de intelligence cum că se pregătea atacarea ambasadei americane de la Bagdad, toate au condus Departamentul de Stat să își reducă personalul diplomatic acreditat în Irak. Ambele misiuni de survol americane au avut loc, de asemenea, într-o perioadă de retragere semnificativă a forțelor SUA din Irak și Afganistan. Pentru analiștii miliatari este clar că misiunile au fost destinate să trimită un mesaj către Teheran că va plăti un preț major dacă va răspunde simetric sau asimetric la asasinarea lui Fakhrizadeh sau pentru orice atac major în Irak sau în altă parte, profitând de reducerile militare ale SUA.

Programul nuclear iranian este practic inactiv de aproape douăzeci de ani. Cu toate acestea, Iranul a continuat să-și extindă programul nuclear civil ca răspuns la anularea de către administrația Trump a acordului nuclear multilateral al Iranului din 2015, cunoscutul JCPO. Ultimile evoluții în activitatea nucleară iraniană l-au determinat pe președintele Trump să aibă în vedere lovituri militare împotriva instalațiilor nucleare ale Iranului, având în vedere pericolul că Iranul să își dinamineze producția de uraniu îmbogățit.

 

Israelul nu vrea negocieri cu Iranul, decizie exprimată deja de Biden

 

Trump a fost permanent îndemnat, de către primul ministru israelian Binyamin Netanyahu, să ia măsuri dure, mai ales că Bibi nu are alternative poltiice zonale, chiar și cu deschidere dipomatice asigurate de către Kushner și grupul de oameni de afaceri care îl stipendiază. Atât Trump, cât și Netanyahu se opun intențiilor de revenire la masa negocierilor nucleare cu Iranul, deja exprimate de către președintele ales Biden și reducerea presiunii și sancțiunilor extrem de dure ale SUA.

În timp ce se crede că Netanyahu a ordonat asasinarea lui Fakhrizadeh, analiștii consideră că președintele Trump nu a dorit o escaladare care să treacă de punctul de ruptură, favorizând o cale de mijloc - autorizând zborurile B-52 care nu au intrat efectiv în spațiul aerian Iranian. Mai mult, Trump a dat asigurări că va păstra intacte sancțiunile asupra Iranului până când administrația Biden va prelua funcția pe 20 ianuarie, 2021.

 

Iranul așteaptă cu nerăbdare plecarea lui Trump

 

Liderii iranieni așteaptă cu o curiozitate crescândă plecarea președintelui Trump și, probabil, sfârșitul strategiei de „presiune maximă” care a afectat semnificativ economia Iranului. Anticipând că noua administrație Biden va continua planul său de a readuce Statele Unite  în procesul de negociere al acordului nuclear, este puțin probabil ca liderii din Teheran să răspundă direct sau imediat la provocările SUA sau israeliene din acest moment. Tocmai de aceea cele doua aliate au executat asemenea misiuni extrem de compșicate și deosebit de abarazive la adresa orgoliului național iranian. Acest lucru riscă nu numai conflictul direct cu Statele Unite, ci creează și o presiune politică suplimentară asupra echipei președintelui ales Biden pentru a renunța la planurile de angajare diplomatică cu Iranul.

Cu toate acestea, zborurile de bombardiere americane prezintă un potențial de eroare de calcul și conflict nedorit SUA-Iran în ultimele săptămâni ale administrației Trump. Iranul a dezvoltat un sistem robust de apărare aeriană centrat pe sistemul rusesc S-300, care a fost livrat în 2016, după ce Iranul a fost de acord cu acordul nuclear multilateral.

Acest sistem de apărare antiaeriană ar fi fost configurat pentru a proteja împotriva unei greve asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, care ar fi principalele ținte ale oricărui atac aerian american sau israelian, iar unitățile de apărare antiarană ale Iranului sunt pregătite să le apere. Statele Unite și Iranul au calculat greșit în trecut, provocând două evenimente de victime în masă.

În ianuarie 2020, Iranul a doborât în ​​mod eronat un avion de pasageri ucrainean, după ce unitățile sale de apărare aeriană l-au confundat cu un avion militar care credeau că se răzbună pentru atacurile rachete ale Iranului asupra forțelor SUA din Irak. Înainte de aceasta, în iulie 1988, marina SUA a doborât în ​​mod eronat un pasager iranian Airbus peste Golf, percepând zborul ca pe un avion de luptă iranian care ataca. Deși nici Iranul, nici administrația Trump nu par să caute un angajament direct, potențialul conflictului a crescut spre încheierea administrației președintelui Trump.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel