Noi sisteme moderne de armament vor ajunge în România. Nicușor Dan confirmă vizita lui Rutte la București: „România poate să se bazeze întotdeauna pe NATO”
19 Martie 2026
Danemarca a tratat extrem de serios declarațiile venite dinspre Washington privind o posibilă preluare a Groenlandei. Potrivit unor informații apărute în presa daneză, Copenhaga a luat în calcul inclusiv scenarii militare dure pentru a împiedica o eventuală intervenție americană pe insulă.
În ianuarie, autoritățile daneze au trimis trupe în Groenlanda, unele dintre acestea fiind echipate cu muniție reală și explozibili.
Planul danezilor era simplu și radical: în cazul unui atac, pistele aeroporturilor din Nuuk și Kangerlussuaq urmau să fie distruse pentru a bloca aterizarea forțelor americane.
În paralel, au fost trimise și rezerve de sânge, semn că scenariul unui conflict era luat în calcul fără menajamente.
Informația apare în contextul declarațiilor repetate ale fostului președinte american Donald Trump, care încă din 2019 a vorbit despre ideea achiziționării Groenlandei. Dacă inițial declarațiile au fost catalogate drept „absurde”, în 2024, în plină campanie electorală, discursul s-a radicalizat. Trump a susținut că SUA au nevoie de insulă pentru securitatea națională și a sugerat chiar că nu exclude o opțiune militară.
Mai mult, liderul american a invocat în mod controversat prezența chineză și rusă în zonă, încercând să creeze percepția că Danemarca nu poate gestiona securitatea teritoriului. Pentru Copenhaga, aceste declarații, coroborate cu evoluții externe precum operațiunea americană din Venezuela, au ridicat semne de alarmă serioase.
Exercițiul intempestiv al europenilor din ianuarie, a camuflat misiune de protejare a insulei și de descurajare a SUA
Danemarca a început să-și coordoneze acțiunile cu aliații europeni. Franța, Germania și statele nordice au fost implicate în discuții încă de la începutul lui 2025, scopul fiind crearea unui front politic și militar capabil să descurajeze orice inițiativă unilaterală a SUA, notează televiziunea daneză.
Potrivit unor surse, Franța era dispusă să trimită câteva sute de militari, dar și sprijin naval și aerian. Germania și alte state au transmis, la rândul lor, disponibilitatea de a contribui. În ianuarie, pe insulă au ajuns contingente simbolice din mai multe țări NATO, inclusiv Franța și Germania, alături de danezi.
Muniție reală și explozibili care arunce în aer aeroporturile
Strategia era clară: prezența mai multor state sub același steag ar fi complicat semnificativ orice intervenție militară americană. Practic, Washingtonul ar fi fost pus în situația de a declanșa un conflict direct nu doar cu Danemarca, ci și cu alți aliați.
În paralel, forțele aeriene daneze au fost puse în stare de alertă, iar avioane F-35 au fost pregătite pentru dislocare rapidă în nord. Totul făcea parte dintr-un plan mai amplu, inclus formal într-un exercițiu militar, dar care, în realitate, reflecta o pregătire autentică pentru un posibil conflict.
Chiar și așa, oficialii danezi erau conștienți că nu ar putea rezista unei confruntări directe cu armata americană. Miza nu era victoria, ci descurajarea: creșterea costurilor unui eventual atac până la un nivel inacceptabil.
Situația a fost percepută la Copenhaga drept cea mai gravă provocare de securitate din ultimele decenii, comparabilă simbolic cu momentul 1940. Diferența majoră: de această dată, autoritățile daneze au ales să se pregătească pentru rezistență.
Criza s-a dezamorsat abia după ce Donald Trump a declarat, pe 21 ianuarie, că nu intenționează să folosească forța militară pentru a prelua Groenlanda. Deși nu a exclus anterior această variantă, mesajul a calmat temporar tensiunile.
Rămâne însă un semnal puternic: chiar și între aliați tradiționali, scenarii considerate cândva improbabile pot deveni, peste noapte, planuri concrete de apărare.
