Ungurii nu vor sprijinirea Ucrainei nici după terminarea războiului

bener-ungaria-protes-fata-de-sanctiunile-economice_39597100
La Budapesta, pe panouri publicitare guvernamentale scrie „Sancțiunile Bruxelles-ului ne distrug”, ilustrând sancțiunile U.E ca pe o bombă.
Majoritatea maghiarilor nu vor să finanțeze nici costurile funcționării Ucrainei ca stat, nici reconstrucția acesteia odată ce războiul se va fi încheiat, după cum arată un recent sondaj al organizației maghiare Századvég.

Un articol recent din Frankfurter Allgemeine Zeitung a adus în atenție noul “Plan Marshall al secolului 21 pentru finanțarea reconstrucției Ucrainei”, susținut de președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen și de cancelarul german Olaf Scholz

Consiliul European a declarat în urmă cu aproximativ cinci luni, în ședința extraordinară din 30-31 mai, că ar trebui luată în considerare crearea unei platforme pentru reconstrucția Ucrainei, care să implice, printre altele, guvernul ucrainean, Uniunea Europeană și statele sale membre și Banca Europeană de Investiții.

Acest lucru arată intenția Bruxelles-ului de a folosi fondurile UE pentru a acoperi sumele necesare reconstrucției Ucrainei, ceea ce înseamnă că statele membre vor plăti în cele din urmă pentru reconstrucția țării sfâșiate de război.

Grupul de reflecție maghiar Századvég a efectuat recent un sondaj pe această temă, din care rezultă că societatea maghiară nu sprijină ideea venită de la Bruxelles, 53% dintre maghiari fiind categoric împotriva ideii că statele membre ar trebui să plătească pentru reconstrucția Ucrainei.

În mod similar, 69% dintre cei chestionați susțin că ideea ca statele membre să finanțeze pensiile ucrainene și asistența socială în timpul războiului este greșită, iar 79% se opun utilizării fondurilor UE pentru a plăti salariile ucrainene.

În plus, este important de subliniat că populația maghiară continuă să se opună asistenței militare acordate Ucrainei, 78% dintre respondenți fiind chiar împotriva asigurării instruirii forțelor ucrainene de către Uniunea Europeană.

Ofițer de radiolocație cu peste 30 de ani de activitate în cadrul M.Ap.N., trecut în rezervă în anul 2018. Este licențiat în electronică, cu specializări în război electronic și informații pentru combaterea terorismului efectuate în cadrul colaborărilor internaționale și în centre de pregătire din SUA. În 2018 a înființat platforma de analiză militară BSMAP – Black Sea Military Activities Picture, care a funcționat până în 2020. În prezent desfășoară activități pentru dezvoltarea culturii de securitate în rândul populației - în special al tinerilor - din România.
Alte știri de interes
x close