Citat de publicația ucraineană Pravda, planul Kievului prevede trei direcții: consolidarea apărării antiaeriene, oprirea avansului trupelor ruse și privarea Rusiei de resursele economice necesare continuării agresiunii. Ultima direcție, în traducere liberă, continuarea loviturilor în adâncimea Federației Ruse.
În fiecare zi, orice ucrainean se gândește la un singur lucru. Anume ând se va termina războiul. Ne dorim pacea mai mult decât oricine în lume. Președintele, echipa de negociere, diplomații lucrează zilnic pentru a aduce acea mai aproape. Dar Rusia continuă să lupte pentru că are convingerea că ne poate înfrânge prin forță militară și resursele de care dispune. De aceea, pentru echipa noastră de la Ministerului Apărării, președintele a stabilit o sarcină clară: În paralel cu diplomația, să consolidăm apărarea astfel încât să forțăm inamicul să dorească pacea - Mihailo Fedorov,, ministrul Apărării din Ucraina
Trei direcții mai pe larg pentru continuarea războiului trasate de Ucraina: consolidarea apărării antiaeriene, oprirea avansului trupelor ruse și privarea Rusiei de resursele economice
![]()
Armata Ucrainei, în timpul invaziei pe scară largă a Rusiei. Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
Primul obiectiv este consolidarea apărării antiaeriene pentru protejarea civililor și a infrastructurii critice. Ministerul Apărării de la Kiev arată că Ucraina urmărește să detecteze toate amenințările aeriene în timp real și să intercepteze majoritatea rachetelor și dronelor. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ucrainenii dezvoltă un sistem de apărare antiaeriană stratificat.
Al doilea obiectiv este oprirea trupelor ruse pe uscat, pe mare și în spațiul cibernetic.
Inamicul plătește pentru fiecare kilometru de pământ ucrainean. În regiunea Donețk, 156 de soldați mor pentru un kilometru pătrat. Obiectivul nostru este să ajungem la peste 200 de ocupanți uciși pentru fiecare km². Acesta este nivelul de pierderi la care avansarea devine imposibilă. Scopul este oprirea inamicului pe uscat, pe mare și în spațiul cibernetic. Știm cum să realizăm acest lucru - Mihailo Fedorov,, ministrul Apărării din Ucraina
De remarcat că cifrele confirmă cu exactitate declarația pe care a susținut-o și ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, în cadrul unui briefing de presă cu ocazia împlinirii a 4 ani de la invadarea pe scară largă a Ucrainei. Așa cum arăta DefenseRomania în aceste zile, Federația Rusă pierde între 30.000 și 35.000 de militari lunar iar fiecare kilometru pătrat ucrainean pe care Rusia îl ocupă e plătit cu sângele a 156 de militari ruși.
Pentru a oprit avansul rus și a mări numărul victimelor ocupantului, Ministerul Apărării de la Kiev lucrează la reforma sistemului de management, a pregătirii militarilor și a achizițiilor militare, integrând totodată noi tehnologii pentru a crește eficiența apărării.
A treia direcție stabilită de ucraineni este privarea Rusiei de posibilitățile economice de a continua războiul de agresiune. Kievul arată că sursa cheie de finanțare a agresiunii ruse sunt veniturile din exportul de petrol, în special prin așa-numita „flotă fantomă”.
Ucraina planifică să înăsprească sancțiunile, să coordoneze acțiunile cu partenerii și să elaboreze o strategie de combatere a acestui mecanism.
Ministerul Apărării de la Kiev arată că realizarea acestor obiective presupune dezvoltarea parteneriatului internațional, obținerea avantajului tehnologic asupra inamicului și utilizarea sistemelor de analiză a datelor pentru luarea deciziilor militare.
Nu există negociere reală de aceea nu avem niciun rezultat. Ucraina dispusă să facă concesii, Rusia cere capitularea
![]()
Armata Ucrainei, în timpul invaziei pe scară largă a Rusiei. Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
În prezent în ciuda mai multor runde de negocieri nu s-a ajuns la nicio înțelegere, Federația Rusă continuând să aibă cereri ce se apropie mai degrabă de capitularea Ucrainei, decât de un acord negociat de pace, inclusiv printre cele mai controversate fiind limitarea numărului de militari din Armata Ucrainei și retragerea acesteia din porțiunile fortificate din Donbas, precum și recunoașterea teritoriilor ocupate ca fiind parte a Rusiei.
Așa cum remarcă și agenția EFE, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă războiul a intrat mai degrabă într-o fază centrată pe negocieri care nu au dus încă la niciun acord stabil de încetare a focului.
E greu de crezut că acest lucru se va întâmpla, în ciuda eforturilor diplomatice.
Deși realitatea de pe teren a obligat Kievul să renunțe la ceea ce a pierdut pe câmpul de luptă, ucrainenii refuză să predea și partea din Donbas care rămâne sub controlul lor, așa cum cere Rusia ca o condiție preliminară pentru încheierea unui acord, iar atâta timp cât cerințele Moscovei rămân maximale orice proces de pace e greu de realizat.
Ucraina a dat de înțeles pe cale diplomatică că e de acord să renunțe și la aderarea la NATO, însă până în prezent toate concesiile au fost făcute de Kiev, mai puțin de Moscova.