Serbia analizează efectele produse de munițiile cu uraniu sărăcit folosite în timpul bombardamentului din Iugoslavia

Cristian Soare / 01 aug 2018 / 10:37

Comisia Sârbă pentru examinarea presupuselor efecte asupra sănătății publice ale utilizării de către NATO a munițiilor cu uraniu sărăcit în timpul bombardamentului din Iugoslavia din 1999 va începe să lucreze la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie, a afirmat președintele comisiei.

Președintele comisiei parlamentare a Serbiei, Darko Laketic, a declarat luni cotidianului Politika că ancheta privind impactul pe care bombele NATO le-au avut asupra sănătății publice va începe în orașul de sud Vranje, unde experţii vor lucra pentru examinarea efectelor utilizării muniției cu uraniu sărăcit, potrivit balkaninsight. 

"Dacă uraniul nu este dăunător, de ce sunt cheltuiți atât de mulți bani pentru a-l depozita, de ce nu este doar aruncat în mediul înconjurător?" A întrebat retoric Laketic .

Întrebat dacă comisia va include experți care nu sunt de acord că uraniul sărăcit a provocat daune în Serbia, Laketic a răspuns că prejudiciul cauzat de uraniul sărăcit este "fără îndoială".

El a adăugat că primul raport al Comisiei ar putea fi finalizat până la sfârșitul anului 2020.

Mass-media sârbă acuză bombardamentele NATO din anul 1999, ca fiind cauza creșterii numărului de tumori la pacienţi, ignorând faptul că uraniul sărăcit a fost folosit aproape exclusiv în Kosovo.

Experții au contestat afirmațiile potrivit cărora uraniul sărăcit i-a afectat pe sârbi și au negat că există o epidemie de cancer în Serbia.

"În fiecare an, folosim îngrășăminte fosfatice cu mai mult uraniu decât a fost aruncat în 1999 [de NATO]", a declarat epidemiologul Zoran Radovanovic într-o dezbatere difuzată de postul național de radiodifuziune sârbă, RTS, în luna mai.

Comisia sârbă, înființată în luna mai, a fost modelată după o examinare a parlamentului italian care a stabilit că uraniul sărăcit a provocat cancer mai multor soldați italieni care au servit în misiuni în străinătate.

Dar medicul care a fost citat în raportul comisiei parlamentare italiene a declarat mai târziu că a fost citat greșit și a refuzat să pretindă că există o corelație între cancer și uraniu sărăcit.

Încă de anul trecut un grup de experţi din mai multe ţări, care beneficiază de sprijinul activ al guvernului de la Belgrad, doreau să dea în judecată NATO la Tribunalul de la Haga pentru bombardamentele din 1999, întrucât în acele atacuri a fost folosit uraniu sărăcit, ceea ce ar fi dus la îmbolnăvirea a zeci de mii de oameni, inclusiv copii.

Potrivit europalibera.org, în 2017 mai multi avocaţi şi medici din ţări ale UE, dar şi din Rusia, China, India, Turcia şi Serbia vor să tragă la răspundere cele 19 ţări care compuneau la acea vreme alianţa, care a participat în urmă cu aproape 20 ani la bombardarea Iugoslaviei, compusă atunci din Serbia şi Muntenegru.  

Sprijinindu-se inclusiv pe documente ale NATO, experţii afirmau că forţele Alianţei Nord Atlantice au folosit atunci între 10 şi 15 tone de uraniu sărăcit, un deşeu recuperat din instalaţiile de îmbogǎţire a uraniului natural şi care e folosit pentru proiecţile perforante, adaugă sursa citată.  

„În bombardarea Serbiei de către NATO în 1999 s-au folosit între 10 şi 15 tone de uraniu sărăcit, ceea ce a provocat un dezastru ecologic major“, a afirmat Srdjan Aleksici, avocatul sârb care conducea echipa de jurişti.

„Din această cauză, în Serbia se îmbolnăvesc anual 33.000 de persoane. Asta înseamnă un copil în fiecare zi“, a adăugat el.

Mai mult, experţii susţin că există cetăţeni  care „au murit sau s-au îmbolnăvit ca urmare dovedită a bombardamentelor NATO“.   În consecinţă, scopul procesului este ca ţările care făceau parte atunci din NATO să plătească pentru „pagubele financiare şi non-finaciare“.

Articole Recomandate


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2018 - Toate drepturile rezervate.
defense.n-nxt.23