Măsura, care nu a fost încă prezentată oficial celor 27 de state membre, este văzută de critici nu doar ca o duplicare a structurilor existente, ci ca o tentativă clară a președintei Comisiei Europene de a-și extinde puterea personală, centralizând o funcție extrem de sensibilă: informațiile secrete.
Surse citate de Financial Times indică faptul că noua unitate va fi formată în cadrul Secretariatului General al Comisiei și va avea ca scop angajarea de personal din întreaga comunitate de informații a UE. Obiectivul declarat este de a colecta și utiliza mai eficient informațiile pe care le dețin atât statele membre, cât și Comisia.
Un "CIA al Comisiei" sau o necesitate strategică?
„Serviciile de spionaj ale statelor membre UE știu multe. Comisia știe multe. Avem nevoie de o modalitate mai bună de a le aduna pe toate, pentru a fi eficienți și utili partenerilor noștri. În domeniul informațiilor, trebuie să dai ceva pentru a primi ceva”, a declarat unul dintre interlocutorii familiarizați cu planul Comisiei Europene.
Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a forțat UE să-și reconsidere capacitățile de securitate. Mai mult, există o frustrare tot mai mare în legătură cu eficiența structurii actuale, EU Intelligence and Situation Centre (Intcen), mai ales în contextul războiului hibrid purtat de Moscova.
Cu toate acestea, inițiativa Ursulei von der Leyen este întâmpinată cu ostilitate directă.
Războiul birocratic: Von der Leyen vs. Kallas
Principala opoziție vine chiar din interiorul aparatului UE. Înalți oficiali din Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) - serviciul diplomatic al UE, condus în prezent de Kaja Kallas - se tem că noua unitate va dubla rolul Intcen (care se află sub supravegherea SEAE) și îi va contesta utilitatea.
Diplomații europeni sunt și mai tranșanți. Aceștia văd mișcarea Comisiei nu ca pe o consolidare a securității blocului comunitar, ci ca pe o preluare de putere din partea Ursulei von der Leyen. În esență, este un război birocratic pentru control. Crearea acestei structuri de intelligence ar consolida poziția lui von der Leyen și ar putea reduce influența șefului politicii externe a UE, Kaja Kallas.
Criticile nu se opresc aici. Fostul ministru grec de finanțe, Yanis Varoufakis, a catalogat planul drept o „nebunie totală”, numind-o pe von der Leyen „pe jumătate nebună” pentru că și-a înființat „propriul CIA crescut la Bruxelles”.
Obstacolul suveranității naționale
Chiar dacă oficialii Comisiei încearcă să calmeze spiritele, insistând că proiectul este într-o „fază conceptuală foarte timpurie”, că va fi „la scară mică” și se va concentra pe „coordonare, nu pe duplicare”, marea bătălie abia acum începe.
Adevăratul zid de care se va lovi von der Leyen este reticența capitalelor naționale. Partajarea informațiilor a fost întotdeauna un subiect tabu în UE. Statele cu capacități de spionaj extinse, precum Franța, au fost extrem de precaute în a împărți date sensibile cu partenerii.
Mai mult, prezența unor guverne pro-ruse în cadrul blocului, cum ar fi cel al Ungariei, a complicat și mai mult cooperarea.
Se așteaptă ca guvernele UE să se opună ferm oricărei încercări a Bruxelles-ului de a obține noi competențe în domeniul informațiilor. Ideea ca ofițeri din serviciile naționale să fie detașați la această nouă autoritate aflată sub controlul direct al Comisiei va fi greu de digerat.
Deși contextul geopolitic cere o reacție europeană unită și o mai bună colectare a informațiilor, metoda aleasă de Ursula von der Leyen pare să fi deschis un nou front intern. Înainte de a contracara războiul hibrid al Rusiei, Comisia va trebui să supraviețuiască războiului birocratic pe care tocmai l-a declanșat la Bruxelles.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
