Medvedev a spus că, după întâlnire, el și Keqiang au semnat un set de acorduri constând din aproape douăzeci de documente, inclusiv acorduri comerciale și acorduri de investiții.
În general, China intenționează să aloce aproximativ 2,6 miliarde de dolari proiectelor care fac parte din planul de accelerare a economiei rusești până în 2024.
Banca de Dezvoltare a Chinei va contribui cu 12 miliarde de yuani (1,7 miliarde de dolari) la finanțarea unei noi rafinări de prelucrare a gazelor naturale în Extremul Orient rus, a anunțat președintele VEB (Banca Naţională de Dezvoltare din Rusia, Vnesheconombank), Igor Shuvalov.
Uzina, al cărei proiect este prevăzut să înceapă în acest an, ar trebui să fie operațională până în 2023. Pe lângă împrumutul chinez și finanțarea de la VEB, proiectul va primi finanțare și de la VTB Bank.
China a promis să investească încă 420 de milioane de dolari în industria navala constructoare de spărgătoare de gheaţă pe care vrea să le folosească la realizarea proiectul „Drumului Polar al Mătăsii", transmite RIA Novosti .
Spărgătoarele de gheață vor fi construiți la șantierul naval Zvezda, care aparține RosNeft. Proiectul include două tancuri petroliere din clasa Aframax (până la 120.000 tone), trei tancuri petroliere de 52.000 tone și trei supărătoare de gheaţă, a menționat Shuvalov, adăugând că VEB are „relații excelente cu Banca Chineză pentru Dezvoltare.
China va înveşti încă 500 de milioane de dolari într-un fond comun de investiții tehnologice cu Rusia. Fondul va fi fondat de către Fondul de Investiții Directe din Rusia și China Investment Corporation, a declarat Kirill Dmitriev, şeful Fondului rusesc pentru investiţii directe.
Dmitriev a precizat că obiectivul este ca fondul să aibă un capital de un miliard de dolari, care va fi investit în proiecte de dezvoltare tehnologică, în special pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Toate încercările anterioare ale Rusiei de a atrage investițiile chineze în economia sa au cam dat greş.
În 2015, de exemplu, Beijingul a refuzat să participe la finanțarea gazoductului Power of Siberia, forțând o companie rusă să finanțeze independent construirea unei conducte de 2.000 km, destinată furnizării să furnizeze Chinei 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, începând cu anul 2020.
În urmă cu doi ani, companiei chineză CEFC China Energy Company Ltd i s-a oferit un pachet de 14,16% în Rosneft, dar Banca Chineză pentru Dezvoltare a refuzat să finanțeze acordul, iar CEO-ul CEFC, Ye Jianming, a fost arestat mai târziu, fiind suspectat de infracțiuni economice.
Ulterior, Rusia a propus Chinei o linie feroviară de mare viteză de la Beijing la Berlin cu 155 de miliarde de dolari, care ar urma să devină parte a Drumului Mătăsii către Europa. Cu toate acestea, după ce a făcut un studiu de fezabilitate asupra proiectului la sfârșitul anului trecut, China Railways Eryuan Engineering Group l-a declarat neprofitabil.
În ianuarie, s-a aflat că China a refuzat să finanțeze cu 14 miliarde de dolari uzina de procesare a gazului Amur. Rusia sperase că fondurile chineze vor acoperi 70% din costurile de construcție.
Potrivit Băncii Rusiei, investițiile totale directe ale Chinei în Rusia au scăzut cu aproape o treime, de la 4,54 USD la 3,18 miliarde dolari.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
