Stăpân peste un regim autoritar competitiv, care a luat naștere bazat pe mentalitate interlopă și susținut de oligarhie, putinismul se plasează în sfera altor regimuri totalitare competitive, unde opoziția există, - dar e persecutată sau împiedicată să își desfășoare activitatea - precum cel condus de Viktor Orban în Ungaria sau Recep Tayyip Erdogan în Turcia. Sigur, dacă vecinii noștri se rezumă la abuzuri, șicane împotriva opoziției, încălcarea drepturilor omului, libertății presei, suspiciuni de corupție prin diferite finanțări etc., toate cu scopul de a beneficia de un avantaj important în procesul electoral, în Federația Rusă Kremlinul bifează mult mai multe căsuțe la testul dictaturii. Inclusiv asasinate politice sau fraudarea masivă a alegerilor.
2011, anul în care Putin a accentuat xenofobia antioccidentală
Pentru regimul de la Kremlin, crescut în mentalitatea stalinistă, ceea ce s-a întâmplat în 2011, protestele masive împotriva lui Vladimir Putin, sunt de neconceput fără implicare externă. Trebuie înțeles că întreaga camarilă din jurul lui Putin, și, cu precădere președintele rus, trăiesc cu convingerea că orice mișcare de protest pe teritoriul rus e coordonată și reprezintă un complot al Occidentului, în special al SUA.
2011 a fost un an de referință pentru Kremlin. După 2011 regimul a accelerat într-un mod extrem de agresiv retorica și xenofobia antioccidentală, folosindu-se de puternica mașinărie de propagandă care a mitizat prin minciuni repetate la nesfârșit subiecte precum criza migranților sau „decăderea Occidentului”. În paralel, regimul a apelat la ultranaționalism alimentat prin teorii potrivit cărora Occidentul urmărește dezmembrarea Rusiei și la fundamentalismul religios. Vechile reflexe sovietice, îmbinate cu elemente de extremă dreaptă. Ideologia nu contează atâta timp cât ea ține sub control populația.
Implicarea Occidentului în acțiuni de destabilizare a Federației Ruse - o obsesie a Kremlinului
Am făcut aceste referiri la cele petrecute în 2011 pentru a putea citi într-o notă corectă asaltul de azi al Kremlinului împotriva Occidentului, înainte de alegerile legislative din Federația Rusă.
Maria Zaharova - purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Federației Ruse - insinuează implicarea serviciilor de informații occidentale, prin recrutarea personalului rus din cadrul ambasadelor occidentale de la Moscova, pentru finanțarea opoziției ruse. În cazul de față Zaharova acuză direct guvernele occidentale și face referire directă la organizația opozantul Alexei Navalnîi.
Paranoia datează încă din luna mai când președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care limitează numărul angajaţilor ruși pentru misiunile diplomatice străine şi pentru alte agenţii.
În pragul alegerilor, Maria Zaharova face valuri anunțând că Moscova deține dovezi potrivit cărora angajați ruși ai ambasadelor străine, au fost plătiți de guvernele statelor respective, iar mai apoi aceștia au finanțat proiectul opozantului Alexei Navalnîi.
În declarațiile ei, Zaharova acuză de astfel de practici guvernele Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Canadei, Franței, Spaniei și „altor state membre NATO”.
Narativul rus: Coloana a cincea dezvoltată de serviciile occidentale pe teritoriul rus
Declarațiile Mariei Zaharova sunt preluate de presa apropiată Kremlinului și aduse în fața opiniei publice pentru a se induce ideea de intervenție a serviciilor de informații occidentale pe teritoriul Federației Ruse și de formare a unei coloane a cincea. Orice asociere cu opoziția - și așa decimată la un ceai - trebuie percepută de populația rusă ca o trădare. Regimul putinist reprezintă singura soluție pentru Rusia, indiferent de cât de grele sunt vremurile și viața cotidiană pentru poporul rus. Altă alternativă nu există. Cam acesta ar fi mesajul regimului.
Președintele rus Vladimir Putin, sursă foto: Kremlin
Inventarea unui dușman a cărui acțiuni împotriva statului sunt amplificate cât se poate de mult nu e o tactică nouă a regimului. Cel puțin din punct de vedere strategic există o oarecare consecvență la Kremlin.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla la urne, pe fondul unui regres în ceea ce privește popularitatea președintelui Vladimir Putin.
În 2016 partidul prezidențial Rusia Unită a obținut 54.2% în timp ce în 2011, după falsificări masive, Rusia Unită a atins pragul de 49.5%, o scădere cu 15% față de 2007.
În 2016 niciun partid real de opoziție nu a putut face pragul de 5% iar azi, înainte de alegeri, Moscova a înăsprit legea privind „agențiile străine” și „extremiste” în baza căreia a scos în afara legii și organizația politică a opozantului Alexei Navalnîi.
Notă: Articolul reprezintă opinia autorului
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
