Declarația președintelui Nicușor Dan, conform căreia România „mai degrabă” nu susține instituirea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, nu este o surpriză. Ea reflectă o realitate geopolitică complexă, în care fiecare mișcare poate avea consecințe incalculabile.
,,Am avut discuții incipiente pe subiectul acesta cu oameni din aparatul național de stat, consilieri, oameni din Armată, specialiști de politică externă. Pentru moment - mai degrabă nu. Dar, în funcție de evoluția lucrurilor, putem să reconsiderăm. (...) Sunt uzanțe internaționale despre ce înseamnă să fii într-un conflict sau nu. Și pe subiectul acesta, pe niște interpretări majoritare, a face asta înseamnă cumva a te angaja în conflict'', a precizat Nicușor Dan, la Antena 3.
Argumentul principal este unul de drept internațional: o astfel de acțiune ar putea fi interpretată drept intrare directă în conflict, transformând, instantaneu, un război regional într-unul la scară extinsă între NATO și Rusia. Este o linie roșie pe care, cel puțin deocamdată, Bucureștiul nu vrea să o treacă.
În timp ce România adoptă o poziție precaută, Polonia, prin vocea ministrului de Externe, Radoslaw Sikorski, sugerează o abordare diferită. Varșovia, confruntată cu incursiuni repetate ale dronelor rusești în spațiul său aerian, ia în considerare posibilitatea de a doborî aceste aparate de zbor chiar și deasupra teritoriului ucrainean, pentru a proteja populația și a preveni alte incidente.
Sikorski a subliniat, totuși, că o astfel de decizie nu poate fi luată individual, ci necesită un consens aliat. Este o diferență majoră de perspectivă, care ilustrează tensiunile interne din cadrul NATO și modul în care fiecare țară percepe nivelul de amenințare.
Această propunere a stârnit imediat un val de reacții. Dmitry Medvedev, fostul președinte rus, a declarat, într-un mesaj pe Telegram, că instituirea unei zone de interdicție aeriană ar echivala cu o declarație de război.
O amenințare directă, menită să descurajeze orice acțiune a NATO. Este o dinamică deja cunoscută, un joc periculos de provocări și avertismente, în care mizele sunt uriașe.
Incidentele de la graniță, un semnal de alarmă pentru NATO
Pe fondul acestor declarații, realitatea de pe teren este tot mai îngrijorătoare. Atât Polonia, cât și România, s-au confruntat în ultima vreme cu incidente care subliniază vulnerabilitatea flancului estic al NATO. Fragmente de drone rusești ajunse pe teritoriul românesc, în repetate rânduri, și recenta incursiune a unei drone Geran în spațiul aerian național au pus în gardă autoritățile.
Aceste evenimente, chiar dacă nu au provocat victime sau pagube majore, sunt semne clare că războiul s-a mutat la graniță și că riscul de escaladare este constant.
România a luat deja măsuri. Parlamentul a adoptat o lege care permite armatei să doboare dronele care intră ilegal în spațiul aerian. O decizie menită să ofere un cadru legal pentru reacția militară în cazul unor noi incidente.
În final, poziția României, așa cum a fost exprimată de președintele Nicușor Dan, reflectă un principiu fundamental al politicii externe asumate la București: acela de a evita cu orice preț intrarea directă într-un conflict militar cu Rusia.
Bucureștiul a ales calea diplomației, a sprijinului constant pentru Ucraina, dar fără a se aventura în gesturi care ar putea atrage represalii din partea Moscovei. Este o poziție de echilibru, asumată cu responsabilitate, conștientă de riscurile enorme pe care le-ar implica o confruntare deschisă.
Rămâne de văzut dacă situația de pe teren va obliga Bucureștiul să-și reevalueze poziția. Răspunsul președintelui, că „depinde de evoluția evenimentelor, ne putem reconsidera”, lasă loc pentru un viitor incert, în care prudența de azi se poate transforma, la nevoie, într-o altă strategie.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
