De la scut anti-rachetă la „partajare nucleară”: Cum își schimbă Polonia strategia de apărare și de ce se uită spre Franța, nu spre SUA

polonia-sistem-patriot_98415100
Lansatorul M903A2 pe șasiul mașinii poloneze Jelcz din componența primei baterii a sistemului american de rachete antiaeriene Patriot PAC-3+ primit de Polonia. Torun, 14.10.2022. Sursa Foto: Ministerul polonez al Apărării Naționale.
O declarație neobișnuită a președintelui polonez, Karol Nawrocki, în timpul unei vizite la Paris, a stârnit dezbateri în peisajul politic european. Vorbind despre o „partajare nucleară”, Nawrocki s-a referit, în premieră, la Franța ca partener militar de încredere, dispusă, în opinia sa, să-și amplaseze o parte din arsenalul strategic pe teritoriul Poloniei.  

Declarațiile vin în contextul în care președintele francez, Emmanuel Macron, a lansat deja ideea unei "apărări europene" bazată pe descurajarea nucleară a Franței. Până acum, însă, nicio țară aliată nu a vorbit deschis despre găzduirea unor astfel de arme pe teritoriul său.

Karol Nawrocki a afirmat într-un interviu pentru postul francez de televiziune LCI că Polonia ar trebui să facă parte dintr-un program de partajare nucleară. Mai mult, a subliniat că țara sa ar trebui să aibă capacități nucleare proprii, atât în scopuri civile și energetice, cât și militare.

„În calitate de președinte al Republicii Polone, cred că Polonia ar trebui să ia parte la partajarea nucleară. Ar trebui să aibă propriile capacități nucleare, energetice, civile și militare. Parteneriatul dintre Polonia și Franța se bazează tocmai pe acest lucru, a declarat Nawrocki, citat de media franceză.

Același președinte polonez a menționat că, deși este „prea devreme pentru a vorbi” despre un astfel de pas, el este convins că Polonia ar trebui să spună „da” unei astfel de posibilități.

Franța, un partener surprinzător?

Până de curând, discuțiile despre o eventuală desfășurare de arme nucleare în Polonia se refereau aproape exclusiv la Statele Unite, ca lider militar al alianței NATO. Așteptările erau ca Washingtonul să-și consolideze flancul estic al NATO prin relocarea unor ogive nucleare de pe teritoriul german pe cel polonez.

Însă, declarația lui Nawrocki aduce în prim-plan o altă abordare, care se bazează pe capacitățile nucleare ale Franței. Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană, deținând aproximativ 280 de focoase. După ieșirea Regatului Unit din UE, cu cele circa 225 de focoase ale sale, Parisul a rămas singurul stat cu un arsenal atomic în interiorul blocului comunitar.

Ideea de a „împărtăși” aceste capacități cu aliații europeni a fost lansată de Emmanuel Macron în martie 2025 și a fost reiterată ulterior, el arătându-se „deschis” la extinderea descurajării nucleare franceze către țările vecine.

Ce înseamnă un „parteneriat nuclear” franco-polonez

Declarațiile președintelui polonez vin să ofere substanță viziunii lui Macron, sugerând un parteneriat strategic. Nawrocki a menționat un viitor Tratat de la Nancy, pe care va avea „plăcerea să-l semneze”, sugerând că ar putea fi un acord cheie pentru consolidarea securității Poloniei și, implicit, a flancului estic al Europei.

În acest context, o posibilă desfășurare a unor arme nucleare franceze ar putea fi o modalitate de a compensa o eventuală retragere a prezenței militare americane din Europa, scenariu vehiculat în anumite cercuri politice.

Rămâne de văzut dacă aceste discuții vor evolua de la stadiul de declarații politice la cel de negocieri concrete. Un lucru este cert: Polonia își dorește, cu orice preț, garanții de securitate sporite în fața amenințărilor din partea Rusiei, iar Nawrocki pare dispus să exploreze toate opțiunile, inclusiv parteneriate militare inedite în spațiul european.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes
x close