Putin, obligat să-și dea acordul pentru calea ferată care ar putea scoate Moscova din traseul feroviar al mărfurilor din China spre Europa

Gheorghiță Orjanu / 18 sep 2022, 15:28
Președintele Chinei Xi Jinping, alături de președintele rus Vladimir Putin. Foto: Kremlin
Președintele Chinei Xi Jinping, alături de președintele rus Vladimir Putin. Foto: Kremlin

Războiul Moscovei împotriva Ucrainei a resuscitat planurile pentru noi legături regionale de transport care ocolesc Rusia.

China, Kârgâzstanul și Uzbekistanul au semnat un acord mult așteptat pentru a continua construirea unei căi ferate care să lege cele trei țări, care, dacă va fi finalizată, va stabili o rută mai scurtă către Europa, ocolind Rusia blocată de sancțiuni.

Cele trei guverne au semnat acordul, pe 14 septembrie, în marja summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) desfășurat Uzbekistan, la Samarkand (15 – 16 septembrie).

Documentul nu stabilește o foaie de parcurs pentru construirea legăturii feroviare, care a fost discutată pentru prima dată cu un sfert de secol în urmă, dar ulterior trecută sub tăcere, până când invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat datele problemei.

Dar proiectul se apropie cu un pas de realitate, prin stabilirea termenilor pentru un studiu de fezabilitate pentru segmentul din Kârgâzstan, care este veriga lipsă pentru conectarea căilor ferate existente din China și Uzbekistan.

 

Studiul urmează să fie finalizat până în prima jumătate a anului 2023

 

Vestea a fost anunțată de ministerele transporturilor din Kârgâzstan și Uzbekistan, care au semnat acordul cu Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă din China, potrivit publicației Eurasianet.

Traseul de 280 de kilometri va costa 4,1 miliarde de dolari și va fi bugetat fie prin investiții directe, fie prin parteneriat public-privat, a declarat ministrul kârgâz al Transporturilor, Erkinbek Osoyev, citat de The Economist. 

China va trebui, de asemenea, să construiască 160 de kilometri de cale ferată pentru a se lega la noua linie, potrivit The Economist. Dacă va fi finalizată vreodată, noua legătură ar putea continua spre sud, prin Turkmenistan, în Iran și mai departe către Turcia, poarta de intrare în Europa. Acest lucru ar scurta ruta din China către Europa cu 900 de kilometri și ar reduce timpul de călătorie cu opt zile, a calculat The Economist, citat de Eurasianet.

China a convenit cu prudență asupra necesității de a avansa planurile de construire a căii ferate, avertizând în același timp că nu va plăti toată factura, a mai precizat Eurasianet.

 

Războiul din Ucraina este pe cale să producă schimbări majore în Asia Centrală

 

Comentariul autorului: Războiul din Ucraina este pe cale să producă schimbări majore în Asia Centrală. Țările din regiune ar putea ieși, în câțiva ani, din sfera de influență a Rusiei și intra în cea a Chinei.

China pare să fie câștigătorul ultimului summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), din care fac parte patru puteri nucleare – Rusia, China, India și Pakistanul, patru țări din Asia Centrală - Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan şi Tadjikistan – aflate deocamdată în sfera de influență a Rusiei, și Iranul, care a devenit membru după acest summit.

După întrevederea cu liderul chinez, Xi Jinping, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut că Beijingul a adresat anumite „întrebări” și și-a exprimat ”preocuparea” în legătură cu conflictul din Ucraina – o admitere rară a tensiunilor dintre dintre cei doi aliați.

Efectele războiului din Ucraina au lovit economic direct nu doar Europa prin creșterea prețului petrolului și dezechilibrele economice ce au urmat, ci și China care, deși un importator direct de hidrocarburi din Rusia, cumpără și de pe piețele internaționale.

Nu se știe ce a primit sau ce va primi la schimb Rusia din partea Chinei pentru unda verde primită la calea ferată, care scoate Moscova din tranzitul de mărfuri din China spre piețele europene. Deși Rusia susține teoretic planurile Chinei în cadrul Inițiativei Belt and Road (BRI), în cei nouă ani de la fondarea ei, Moscova a blocat, practic, o parte dintre ele, deoarece îi diminuau cota în tranzitul internațional de mărfuri, cum va fi cazul căii ferate China – Kârgâzstan – Uzbekistan, dacă se va materializa.

Pe lângă succesul privind acest coridor de transport pe calea ferată, președintele chinez, Xi Jinping, a avut o întâlnire separată cu omologul său din Turkmenistan, Serdar Berdimuhamedov, ocazie cu care Xi a menționat că, cele două țări ar trebui să intensifice cooperarea în domeniul gazelor naturale. Un eventual gazoduct care ar lega

Turkmenistanul de China ar trece prin Uzbekistan și prin una dintre cele două țări Tadjikistan sau Kârgâzstan.
Pentru ca tabloul Asiei Centrale să fie complet, Xi Jinping a discutat și cu liderul Tadjikistanului, Emomali Rahmon. Cu această ocazie, China s-a angajat să importe mai multe bunuri agricole din această țară și să aprofundeze cooperarea în domenii precum tranzit și antiterorism.

Se remarcă o succesiune foarte strânsă între relansarea ciocnirilor la granițele azero-armeană și tadjico- kârgâză, pe de o parte și summitul SCO, pe de altă parte.

Interesant este că în perioada summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), Tadjikistanul și Kârgâzstanul au fost practic la un pas de începerea unui război în toată regula, confruntările de la frontiera comună soldându-se cu 24 de morți și 87 de răniți doar de partea kârgâză. Brusc, în dimineața de 17 septembrie, după încheierea summitului SCO, cele două părți au anunțat că situația de la graniță s-a stabilizat în urma discuțiilor bilaterale, iar localnicii se întorc la activitățile lor zilnice.

Este posibil ca Rusia să fi fost șantajată cu un conflict iminent între două țări aflate pe orbita sa de putere, care, pe deasupra, mai fac parte și din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă. Posibil, confruntările azero-armene din aproape aceeași perioadă cu cele tadjico-kârgâze să se fi activat din aceeași cauză. Sunt puține șanse să aflăm adevărul pe aceste subiecte delicate, dar succesiunea evenimentelor este una remarcabilă, iar în război și politică nimic nu este întâmplător.

Dacă am admite că așa ar sta lucrurile în cadrul SCO, atunci am putea-o numi organizație de supraveghere reciprocă, în care Rusia și China se monitorizează atent din toate punctele de vedere, uneori punându-și și bețe în roate. Într-o situație similară se găsesc India și Pakistanul, precum și cuplul India – China. Cât despre cele patru state din Asia Centrală, acestea se află la mijloc, fără capacitatea de a avea o opinie proprie, iar acum sunt pe cale să treacă de pe orbita rusă pe cea chineză.

Rusia în corzi - Premierul Indiei către președintele Putin: ”Vremurile de acum nu sunt potrivite de război"

 

Ar mai fi de remarcat că la summitul din acest an, premierul Indiei, Narendra Modi, i-a reproșat președintelui Rusiei, Vladimir Putin, că ”vremurile de acum nu sunt potrivite de război" (”Today's Time Is Not A Time Of War."). Înaltul oficial indian a sosit mai târziu la summit și nu a participat la festivitatea de deschidere și cina informală, deși cu această ocazie India a preluat pentru un an șefia organizației.   

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play

DefenseRomania on Facebook

Articole Recomandate

Crossuri externe


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0