Problema invaziei ruse în Ucraina ar putea fi tranșată în ianuarie 2022

trupe-ruse-exercitiu-militar_35850200
Statele Unite au anunțat marți, 21 decembrie, că se așteaptă ca discuțiile cu Rusia asupra tensiunilor din Ucraina și, în general, asupra securității europene să înceapă în ianuarie, transmițând însă dinainte Moscovei că unele dintre cerințele sale sunt „inacceptabile”.

Administrația americană a declarat că este pregătită să poarte discuții directe cu Moscova și, de asemenea, prin intermediul Consiliului NATO-Rusia și al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

„Nu vor exista discuții despre securitatea europeană fără Europa”, a declarat secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice Karen Donfried.

„Am fost clari că vom face acest lucru în cadrul alianței celor 30 de state membre ale NATO”, a adăugat aceasta în replică la preferința președintelui rus Vladimir Putin pentru discuții unu-la-unu cu Statele Unite.

„Cu privire la angajamentul bilateral, vom decide o dată împreună cu Rusia și credem că aceasta va avea loc în ianuarie”, a spus reprezentanta americană.

Aceasta a adăugat că alianţa transatlantică condusă de Washington va invita în curând Moscova la o reuniune a Consiliului NATO-Rusia (forum de consultare creat în 2002), propunere respinsă până acum de ruşi.

„Părerea mea este că vom vedea mișcare pe aceste canale în luna ianuarie”, a sintetizat Donfried.

Întrebată dacă SUA au în vedere sancțiuni care ar putea include opțiunea radicală de excludere a Rusiei de la rețeaua internațională de plăți Swift, o piesă esențială în angrenajul finanțelor globale, Donfried a declarat că “nimic nu este exclus”.

Retorica Rusiei: NATO vine “la ușa casei noastre”

Săptămâna trecută, Moscova a cerut Statelor Unite și NATO ca alianța să nu mai încerce să admită noi membri din rândul țărilor ex-sovietice sau să stabilească baze militare pe teritoriul acestora.

De asemenea, ieri, Putin a declarat că Rusia este „extrem de îngrijorată” de desfășurarea de rachete americane în Polonia și România, despre care consideră că pot trece în scurt timp la utilizarea rachetelor de croazieră Tomahawk.

„Dacă această infrastructură se mișcă mai departe -- dacă sistemele de rachete ale SUA și ale NATO apar în Ucraina -- atunci timpul lor de lovire a Moscovei va fi redus la șapte sau 10 minute", a precizat acesta, adăugând că timpul va fi redus chiar până la cinci minute în cazul armelor hipersonice.

Sugerând riscul real al unui conflict, Putin a declarat că Rusia “vrea să evite vărsarea de sânge”.

„Vrem să rezolvăm problemele prin mijloace politice și diplomatice”, a precizat acesta exprimându-și nemulțumirea cu privire la sprijinul Washingtonului pentru Ucraina, care include instruirea trupelor și alocarea pentru acestea a peste 2,5 miliarde de dolari, iar “toate aceste acțiuni au loc în pragul casei noastre”.

Referitor la cerințele Rusiei, Donfried a declarat că „sunt câteva lucruri la care suntem pregătiți să lucrăm, dar sunt și alte aspecte în acele documente despre care rușii știu că vor fi inacceptabile”.

Donfried a confirmat, de asemenea, că Statele Unite continuă să furnizeze „sisteme militare defensive” Kievului, menționând că a avut loc o livrare în ultima săptămână.

„În cazul în care Rusia va continua să invadeze Ucraina, vom oferi ucrainenilor mijloace defensive suplimentare, dincolo de ceea ce suntem deja în proces de furnizare”, a precizat aceasta.

Amânarea aderării la NATO demotivează Ucraina

În ceea ce privește Ucraina, președintele Volodimir Zelenski și-a exprimat frustrarea față de reticența NATO de a accelera aderarea la alianță.

„Nu putem accepta teoria care este acum foarte populară despre aderarea (Ucrainei) la UE în 30 de ani și la NATO cândva în aproximativ 50 de ani”, a spus Zelensky în timpul unei întâlniri cu ambasadorii ucraineni de ieri.

Ucraina dorește ca în 2022 să obțină o „cronologie foarte clară” de la NATO cu privire la perspectiva aderării, a adăugat Zelenski, subliniind că amânarea oficialilor occidentali .„demotivează și încetinește” procesul de aderare.

Ofițer de radiolocație cu peste 30 de ani de activitate în cadrul M.Ap.N., trecut în rezervă în anul 2018. Este licențiat în electronică, cu specializări în război electronic și informații pentru combaterea terorismului efectuate în cadrul colaborărilor internaționale și în centre de pregătire din SUA. În 2018 a înființat platforma de analiză militară BSMAP – Black Sea Military Activities Picture, care a funcționat până în 2020. În prezent desfășoară activități pentru dezvoltarea culturii de securitate în rândul populației - în special al tinerilor - din România.
Alte știri de interes
x close