Polonia este în măsură să primească refugiați ucraineni în caz de necesitate. România se declară și ea pregătită, deși realitatea din teren ridică suspiciuni

Cătălin Costea / 15 feb 2022 / 09:30

Polonia se pregătește pentru primirea refugiatilor ucraineni în cazul unei invazii ruse asupra Ucrainei, deși guvernul polonez speră că cel mai rău scenariu poate fi evitat.

În timp ce alte țări își retrag misiunile diplomatice din Ucraina, Polonia a decis că menținerea activității diplomatice este necesară în cazul în care se pune problema unei evacuări extinse a ucrainenilor.

Polonia a primit în ultimii ani un număr mare de imigranți ucraineni, în special după acțiunile Rusiei în Ucraina din 2014, iar guvernul de la Varșovia lucrează de mai multe săptămâni la planuri prin care să gestioneze refugiații ucraineni, dacă se va ajunge la o astfel de situație, a declarat Marcin Przydacz, ministru adjunct de externe din Polonia.

Deși Varșovia are o politică fermă privind limitarea accesului refugiaților, bazată în mare parte pe faptul că nu dorește să accepte un număr mare de cetățeni din diferite medii religioase și rasiale, ucrainenii – popor slav cu limbă și obiceiuri similare – au fost în cea mai mare parte bine primiți și au   umplut golurile de pe piața muncii din Polonia.

Przydacz a declarat pe 14 februarie, într-un interviu acordat postului Radio Plus, că Polonia speră ca situația din Ucraina să nu escaladeze, dar că țara se pregătește totuși pentru posibilitatea unui număr mare de refugiați ucraineni.

„În acest cel mai rău scenariu, nu vorbim de sute sau mii, ci de numere mult mai mari de refugiați”, a declarat Przydacz .

Acesta a precizat că Ministerul de Interne din Polonia pregătește de mai multe săptămâni „scenarii interne, infrastructură și planuri” care includ găzduirea refugiaților în cămine, facilități sportive și alte spații de cazare.

Și celelalte state vecine se pregătesc pentru primirea refugiaților

Slovacia se pregătește pentru un val de refugiați în cazul unui nou conflict ruso-ucrainean, după cum susțin autoritățile slovace.

„Conform studiilor și analizelor existente, pot spune că chiar și un atac militar rusesc limitat, asupra teritoriului ucrainean, ar însemna ca zeci de mii de refugiați să treacă granița noastră”, a declarat ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, adăugând că, „din perspectiva continentului european, situația actuală este cea mai periculoasă de la al Doilea Război Mondial.”

Ministrul ceh de interne Vit Rakusan s-a oferit să trimită ofițeri de poliție pentru a ajuta Slovacia să gestioneze o astfel de situație.

La rândul său, premierul Ungariei, Viktor Orban, a avertizat sâmbătă că o invazie rusă a Ucrainei ar putea determina sute de mii de ucraineni să treacă granița în Ungaria și că sunt luate în calcul soluții de răspuns la un astfel de scenariu.

 

România stă bine doar declarativ

 

În ceea ce privește România - care are a doua cea mai importantă graniță cu Ucraina după Polonia - potrivit ministrului Apărării, Vasile Dâncu, subiectul a fost pe ordinea de zi a Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT) încă de la începutul lunii februarie.

Astăzi, 14 februarie, prefectul judeţului Botoşani, Sorin Cornilă, a declarat că autorităţile locale verifică toate facilitățile care ar putea fi transformate în spaţii de cazare pentru refugiaţi, în cazul unui război în Ucraina.

"În momentul de faţă este un plan naţional de gestionare a unor astfel de situaţii. Sunt în reverificare toate locaţiile din planul de evacuare pentru situaţii de urgenţă şi sunt verificate facilităţile care pot fi puse la nevoie pentru refugiaţi, dacă va fi cazul", a declarat Cornilă, precizând totodată că, verificările sunt făcute de angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne.

Acesta nu a putut însă să precizeze care care sunt localitățile și facilitățile în care ar putea fi amenajate tabere pentru refugiaţi.

Datele din teren arată că, în prezent, în România există doar șase centre amenajate pentru cazarea migranților sau a refugiaților, în județele Timiș, Maramureș, Suceava, Giurgiu, Galați și în București.

Centrele, dintre care cel mai mare este cel din Timișoara, cu 250 de locuri, au avut un grad de ocupare de peste 70% în 2021, în creștere vizibilă față de anii anteriori.

În aceste condiții, în termeni reali, România ar putea caza maximum 1.500 de refugiați, adică doar jumătate din locuitorii primul sat situat la frontiera cu România în regiunea Cernăuți, satul Tereblecea locuit de etnici români.

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play

DefenseRomania on Facebook

Articole Recomandate

Crossuri externe


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy