În prezent România deține o escadrilă completă de F-16 achiziționată din Portugalia în urmă cu câțiva ani. E vorba de 17 avioane ce formează Escadrila 53 Vânătoare, de la Baza 86 Aeriană Borcea.
Imagine dintr-un C-27J Spartan, cu un F-16 Fighting Falcon din dotarea României, în timpul unei misiuni de antrenament de interceptare. Foto: DefenseRomania
Ulterior România a achiziționat alte 32 de avioane F-16 din Norvegia la un preț excelent de 354 de milioane de euro. Avioanele, chiar dacă sunt la finalul ciclului de viață, mai au o resursă de zbor disponibilă de aproximativ 10 ani, astfel încât vor asigura tranziția către F-35.
Până în prezent au fost livrate 21 aeronave, dintre care 16 alcătuiesc Escadrila 48 Vânătoare de la Câmpia Turzii și cinci care vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare de la Mihail Kogălniceanu. Finalizarea recepției întregului lot este estimată pentru finalul anului 2025. Ultimele trei din cele 21, așa cum menționa și DefenseRomania în aceste zile au aterizat recent.
F-urile au înlocuit bătrânele și uzatele MiG-21 LanceR, aflate în înzestrarea Forţelor Aeriene Române până la 15 mai 2023.
Pe înțelesul tuturor criticilor. Cum am ajuns la F-16 și de ce a renunțat România la achiziția celor 40 de MiG-29
Locotenent-colonel (r) dr. Petre Opriș publică un material în Agenția Media a Armatei, intitulat „Oferte de avioane de luptă şi MiG-uri 29 cehoslovace şi est-germane primite de Republica Polonă”, în care explică de ce s-a renunțat la MiG-29 în anii 1990, deși erau avioane noi, și face o excelentă paralelă cu achiziția acelorași avioane de către Polonia.
„Deoarece scenariile vehiculate de diferiţi jurnalişti privind modul de rezolvare a problemei respective de securitate naţională (n.r. - înlocuirea bătrânelor MiG-21) au provocat o neîncredere a cetăţenilor români în autorităţile de la Bucureşti, ne-am propus să prezentăm câteva amănunte despre achiziţionarea avioanelor de vânătoare sovietice MiG-29 pentru dotarea armatelor română şi poloneză, în cursul anului 1989, în scopul înlocuirii modelelor MiG-21 şi MiG-23 şi abordările autorităţilor române şi poloneze privind menţinerea avioanelor MiG-29 în stare de operativitate după desfiinţarea Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (OTV) la 1 iulie 1991”, arată autorul.
Astfel, în raportul trimis la 12 mai 1988 lui Nicolae Ceauşescu, generalul-colonel Vasile Milea, ministru al apărării naţionale, a precizat că Statul Major al Forţelor Armate Unite ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia dorea încheierea unui „Protocol privind destinarea unor trupe din Armata Republicii Socialiste România în compunerea Forţelor Armate Unite pentru perioada 1991-1995”.
„În protocolul secret, valabil pentru perioada 1986-1990, era prevăzută achiziţionarea a 12 MiG-uri 29 pentru dotarea armatei române până în anul 1990, iar în proiectul întocmit de Statul Major al Forţelor Armate Unite ale OTV pentru perioada 1991-1995 s-a menţionat despre importarea a 28 MiG-uri 29 – astfel încât Armata Română să deţină 40 de avioane din acel model în anul 1995”, amintește analiza citată.
Sursă foto: Digital Combat Simulator
România a primit în cele din urmă 16 MiG-29 A, patru MiG-29 UB şi un MiG-29 S, în perioada 1989-1994. Acestea au intrat în înzestrarea Regimentului 57 Aviaţie Vânătoare (escadrilele 1 şi 2) pentru a înlocui aparatele MiG-23 MF şi MiG-21 M/MF.
„Încetarea existenţei Organizaţiei Tratatului de la Varşovia la 1 iulie 1991, la iniţiativa autorităţilor de la Praga, Varşovia şi Budapesta, a fost însoţită de o schimbare politico-militară pe continentul european. În acele condiţii, conducerea armatei române a renunţat din anul 1995 la orice fel de achiziţie de armament, muniţii şi echipamente de luptă din Federaţia Rusă (succesoarea URSS). Preţurile produselor ruseşti erau prohibitive pentru România, inclusiv la piesele de schimb ale avioanelor MiG-23 şi MiG-29 – probabil din cauza iniţiativei autorităţilor române de a participa la „Parteneriatul pentru Pace” (proiect lansat la summitul NATO de la Bruxelles din 10-11 ianuarie 1994) şi de a deveni stat membru al NATO”, subliniază col. (r) dr. Petre Opriș.
Polonia în schimb, continuând să mențină oarecare relații de colaborare cu Federația Rusă, a primit, între decembrie 1995 și ianuarie 1996, 10 avioane MiG-29 din Cehia, în schimbul a 11 elicoptere noi PZL W-3A Sokół, dintre care 10 configurate pentru misiuni de căutare-salvare. Ulterior, în perioada 2003-2004, Germania a vândut Varșoviei încă 22 de MiG-29 modernizate la standarde NATO, la prețul simbolic de 1 euro pe avion. Aceste aparate, folosite anterior de Luftwaffe, aveau deja o medie de 1.500 de ore de zbor fiecare.
În paralel, Varșovia a negociat cu Statele Unite achiziția de avioane F-16. La 18 aprilie 2003, Polonia a semnat un contract de 3,5 miliarde de dolari pentru 48 de aparate F-16 (36 F-16 C și 12 F-16 D, varianta Block 52+), consolidându-și astfel tranziția spre standardele Alianței Nord-Atlantice. Deci polonezii s-au îndreptat și au semnat pentru F-16 cu mult înaintea noastră.
Avioane F-16 Fighting Falcon ale Poloniei. Foto: Ministerul Apărării de la Varșovia
„În momentul în care autorităţile germane au anunţat vânzarea celor 22 de MiG-uri 29 Poloniei, Grupul 57 Aviaţie de Vânătoare „Constantin Bâzu Cantacuzino” deţinea 18 aparate similare, în variantă standard, la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Din cauza unei lipse de suport logistic minim, a cheltuielilor de întreţinere a aparatelor MiG-29 (de trei ori mai mari, comparativ cu cele efectuate pentru MiG-21 „LanceR”) şi a invitării oficiale a României pentru a deveni stat membru al NATO (Praga, 21-22 noiembrie 2002), autorităţile de la Bucureşti au hotărât în anul 2002 ca toate MiG-urile 29 să fie retrase de la zbor. După doi ani, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a hotărât scoaterea acestora din înzestrare şi vânzarea lor prin compania „Romtehnica””, amintește sursa citată.
„Modernizarea flotei de MiG-uri 29 deţinute de Armata Română nu a avut succesul scontat din cauza costurilor pe care le presupunea punerea în practică a proiectului. Deşi avionul experimental MiG-29 „Sniper”, pe care l-a propus Aerostar Bacău, a avut calităţi tehnico-tactice superioare MiG-ului 21 „LanceR”, autorităţile române nu au fost în cele din urmă de acord să investească în revitalizarea a 12 MiG-uri 29, prin transformarea lor în variantă „Sniper” – compatibilă cu standardele NATO”, conchide analiza colonelului (r) dr. Petre Opriș.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
