Tehnologia militară a ajuns în punctul în care gândacii dotați cu inteligență artificială depășesc scenariile din filmele S.F.

Sistemul funcționează prin atașarea unor dispozitive electronice foarte ușoare pe spatele insectelor. Aceste echipamente includ camere video, microfoane, radare de mici dimensiuni și un sistem de comunicare securizat.

Echipamentul este conectat la sistemul nervos al gândacului, iar prin impulsuri electrice, operatorii militari pot direcționa cu precizie mișcările insectei. Specia de gândac din Madagascar a fost aleasă strict pentru rezistența fizică și capacitatea de a transporta aceste componente.

Avantajul tactic principal al acestor insecte modificate este discreția absolută. Dronele mecanice produc zgomot și sunt ușor de interceptat pe ecranele radar, în timp ce gândacii se deplasează în liniște totală. Aceștia pot pătrunde în clădiri prăbușite, rețele de tuneluri sau zone de conflict în care semnalul GPS este blocat deliberat de inamic.

Mai mult, programul informatic permite coordonarea simultană a zeci sau sute de astfel de insecte. Ele acționează ca un grup unitar, cercetând zona și transmițând datele în timp real către un centru de comandă pentru a arăta exact unde se ascund amenințările.

Proiectul SWARM Biotactics demonstrează că inteligența artificială militară a depășit limitele descrise în scenariile științifico-fantastice

Din punct de vedere al resurselor, compania a reușit să atragă investiții de 13 milioane de euro și abordează producția într-un mod diferit față de industria militară clasică. 

Directorul executiv Stefan Wilhelm a explicat că, în loc să construiască roboți mecanici complecși în fabrici mari, compania se bazează pe înmulțirea biologică naturală a insectelor. Ulterior, acestora li se montează pur și simplu echipamentul electronic. Această soluție permite armatelor să obțină rapid mii de unități de supraveghere, oferind o alternativă mult mai ieftină și mai eficientă la tehnologia militară convențională.

„Ceea ce vedeți este real. Organismele vii, controlate prin interfețe neuronale bioelectronice, sunt dotate cu senzori, inteligență artificială de ultimă generație și sisteme de comunicații securizate. Se mișcă ca o unitate coordonată. Se multiplică prin reproducere, nu în fabrici”, a declarat Stefan Wilhelm, CEO al SWARM Biotactics. 

Apariția tehnologiilor precum SWARM BioSwarm sugerează că viitorul roboticii nu se va limita la mașinări mari și pline de cipuri scumpe. În schimb, următoarea generație de sisteme robotice ar putea integra elemente de biologie, electronică și inteligență artificială într-o tehnologie cu totul nouă.

Biologia hibridă sfidează ipotezele clasice despre ce înseamnă de fapt un robot. Dacă dispozitivele pot ghida și conecta organismele biologice în sisteme coordonate, robotica ar putea evolua către ceva mult mai complex decât simplele dispozitive mecanice. În acest viitor, cei mai mici membri ai regnului animal ar putea deveni parte a celor mai avansate rețele tehnologice create vreodată.