Egiptul începe producția locală a obuzierului K9A1 Thunder: Modelul industrial pe care România îl implementează deja la Petrești
16 Martie 2026
Potrivit ministrului apărrăii Radu Miruță, mecanismul SAFE nu doar finanțează achiziții militare, ci stimulează producția realizată în România. În ce măsură, explică chiar oficialul român.
Programul SAFE include în total 21 de proiecte de înzestrare, dintre care Ministerul Apărării gestionează contracte în valoare de 9,53 miliarde de euro.
Un amănunt interesant precizat luni seara de către ministrul Ministrul Apărării, Radu Miruță, ține de faptul că o parte semnificativă din fondurile atrase prin mecanismul SAFE ar urma să rămână în economia locală, prin producție realizată în România.
Cât se produce în România prin SAFE
Ministrul spune că, din totalul finanțărilor, de 9,53 miliarde, 11 proiecte (reprezentând aproximativ 6–6,5 miliarde de euro) sunt cele mai relevante pentru componenta de producție locală.
Estimările sale arată că între 3,5 și 4 miliarde de euro ar putea fi generați direct în industria națională de apărare.
"Avem 11 proiecte care reprezintă cam 70% din valoarea de 9,53 de miliarde (de achiziții militare totale prin SAFE), adică undeva la 6-6,5 miliarde de euro, din care Ministerul Economiei urmează să ne spună ce procent solicită pentru a fi localizat în industria națională de armament (...) Undeva între 50-60% cred că este media de localizare a acestor producții în România", a spus Miruță.
”Câteva exemple sunt deja sunt realizate. Noua contract de Piranha V (mașina de luptă a infanteriei) la Uzina Mecanică București. Avem contractul de IVECO (camioane) care se face în România”, a explicat ministrul.
Raportat la aceste procente, rezultă că mai mult de jumătate din valoarea contractelor ar putea rămâne în țară, sub formă de producție, salarii și investiții în capacități industriale. Ministrul susține că tocmai acest mecanism contrazice percepția că fondurile ar fi cheltuite în exterior.
Producție de drone, împreună cu Ucraina, proiect aprobat de Comisie
Un exemplu concret prezentat de Miruță este proiectul de producție de drone în parteneriat cu Ucraina, inclus în SAFE, unde finanțarea europeană este condiționată de coproducție. În acest caz, obiectivul declarat este ca producția efectivă să aibă loc în România.
"Comisia Europeană ne-a aprobat acest proiect condiționat de o coproducție cu un partener ucrainean. Altfel, nu primim acești bani. Pe mine mă interesează să producem în România, coproducție ucraineană, pentru un model care s-a dovedit a fi de succes pe frontul din Ucraina. (...) Dacă cei de la Comisia Europeană vor considera că acest proiecte este o achiziție singulară, doar a statului român, termenul este finalul lunii mai. Dacă vor considera că este o achiziție în comun (...) se va considera că nu mai este limită mai. Singura limita rămasă este să termini livrarea produselor până în 2030", a spus el.
Ministrul mai subliniază că, pentru România, accesarea fondurilor SAFE este semnificativ mai avantajoasă decât finanțarea din piața liberă.
"Pentru România, a accesa bani din SAFE este cam de două ori, două ori și jumătate mai avantajos decât a accesa aceiași bani din împrumuturi de pe piața liberă"
"România folosește banii din SAFE pentru a ”învia” fabricile din industria națională de armament, duse în adormire. Ideea că nu se produce în România este cu scopul de a induce tot felul de spaime, că se consumă banii pentru ceva ce nu rămâne în România. (...)
Haideți să ne punem întrebarea despre cum s-au cheltuit sumele de bani rulate prin Ministerul Apărării în ultimii 20 de ani şi de ce în fabricile din industria națională de armament avem astăzi copaci crescuți, în loc de tehnologie de ultima generație", a spus ministrul Miruță, aseară, într-un discurs asemănător cu cel avut la conferința DefenseRomania, de săptămâna trecută, acolo unde oficialul a corbit și despre Planul pentru revitalizarea Romarm prin transfer de tehnologie și eliminarea unităților neproductive.
