Păstrarea contactelor și a cooperării energetice cu Azerbaidjan sau viețile omenești? „Parlamentul european a ales moralitatea”

DefenseRomania Team |
Data actualizării: | Data publicării:
Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, în dialog cu Tudor Curtifan. Foto: DefenseRomania
EXCLUSIV
Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, în dialog cu Tudor Curtifan. Foto: DefenseRomania

Interviul exclusiv pentru Defence Romania acordat de E.S. domnul Sergey Minasyan, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Armenia în România, cu privire la operațiunile militare de după războiul din Nagorno-Karabakh , reacția comunității internaționale, în special a UE, în această chestiune

Pe 5 octombrie a.c., Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care a condamnat acțiunile Azerbaidjanului în Nagorno-Karabakh.

 

Cum va contribui rezoluția la soluționarea acestei crize?

 

Într-adevăr Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără precedent din punctul de vedere al durității în care este subliniat că: ”acest atac reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a drepturilor omului și o încălcare clară și a angajamentelor pe care Azerbaidjanul și le-a asumat în negocierile mediate de UE; se reamintește că atacul a avut loc în contextul unei crize umanitare majore în Nagorno-Karabakh, ca urmare a blocării de către Azerbaidjan a coridorului Lachin în ultimele nouă luni, fiind încălcate angajamentele asumate de Baku și ordinele obligatorii din punct de vedere juridic ale Curții Internaționale de Justiție”.

Trebuie menționat, în mod special și faptul că Parlamentul European reamintește Azerbaidjanului că utilizarea unor practici coercitive pentru a îndepărta o populație civilă dintr-un teritoriu poate constitui o crimă împotriva umanității și ar putea intra sub incidența Convenției ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid.

De asemenea, având în vedere că situația actuală echivalează cu o epurare etnică și sunt condamnate ferm amenințările și actele de violență comise de trupele azere împotriva populației din Nagorno-Karabakh, Parlamentul European solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să adopte sancțiuni specifice împotriva persoanelor din guvernul azer care se fac responsabile de multiplele încălcări ale acordului de încetare a focului și încălcări ale drepturilor omului în Nagorno-Karabakh, solicitând totodată investigarea abuzurilor comise de forțele azere care ar putea constitui crime de război.

În egală măsură, P.E. solicită protejarea proprietăților acelor membri ai comunității armene care au fost forțați să plece și solicită Azerbaidjanului să elibereze și să se angajeze la o amnistie amplă grațiind toți locuitorii din Nagorno-Karabakh, care au fost arestați din 19 septembrie 2023, inclusiv foștii oficiali din regiune și toți ceilalți care au fost arestați înainte și după 19 septembrie 2023.

 

Care este în acest moment situația umanitară, ce se întâmplă cu populația din Nagorno-Karabakh care a fost supusă dislocării forțate?

 

Până la 6 octombrie a.c., din cauza acțiunilor militare ale Azerbaidjanului împotriva populației din Nagorno-Karabakh, sute de civili și-au pierdut viața sau au dispărut fără urmă. Mai bine de o sută de mii de refugiați, din nevoia de a se slava de la distrugere fizică, au fost forțați să-și părăsească locul de baștină, populat de armeni de-a lungul istoriei și să se adăpostească în Armenia, lăsându-și în urmă locuințele, toate bunurile, rămânând fără hrană și resurse minime pentru supraviețuire.

De facto, în fața întregii lumi civilizate are loc o catastrofă umanitară, care în termenii dreptului internațional poate fi definită ca epurare etnică și dislocare forțată.

 

Care este poziția oficială a României în această chestiune și ce fel de ajutor așteptați din partea autorităților române?

 

În cadrul întâlnirilor pe care le-am avut în ultima vreme cu autoritățile române, dar și cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost mereu evocată îngrijorarea pentru soarta patrimoniului istoric, cultural și religios armean, care a ajuns acum sub controlul Azerbaidjanului. Fiind o țară cu principii religioase și spirirtuale profunde, România nu poate rămâne indiferentă față de soarta locuitorilor regiunii Nagorno-Karabakh – reprezentanți ai primului popor care a adoptat creștinismul ca religie de stat în anul 301, dar și al sutelor de monumente istorice ce se află pe teritoriul Nagorno-Karabakhului și care au fost construite cu secole în urmă. De altfel și în rezoluția adoptată pe 5 octombrie a.c., P.E. își exprimă profunda îngrijorare pentru conservarea patrimoniului cultural, religios și istoric din Nagorno-Karabakh după exodul masiv al armenilor din Nagorno-Karabakh și îndeamnă Azerbaidjanul să se abțină de la distrugerea, neglijarea sau modificarea în continuare a originilor patrimoniului cultural, religios sau istoric din regiune.

Ne exprimăm speranța că și România va avea o reacție corespunzătoare în această chestiune prin pașii și acțiunile întreprinse pe arena internațională. La fel de importantă este și poziția României vizavi de acțiunile Azerbaidjanului, condamnat deja de mai multe state și instituții europene.

Înțelegem că în România există formatul unui parteneriat strategic cu Azerbaidjan și Turcia, dar și un format al cooperării energetice active cu aceste state. Totuși ar trebui înțeles și faptul că după epurările etnice săvârșite de Azerbaidjan în Nagorno-Karabakh, chestiunea păstrării acestui format nu este doar o problemă de moralitate.

În această privinţă, ar trebui menționată și o altă prevedere a rezoluției în care Parlamentul European: ”solicită reducerea dependenței UE de exporturile de gaze din Azerbaidjan; este profund îngrijorat de importul de gaz rusesc de către Azerbaidjan și de cota notabilă a Rusiei în producția și transportul de gaz azer pentru UE; îndeamnă Comisia să investigheze suspiciunile conform cărora Azerbaidjanul exportă efectiv gaze rusești în UE; solicită, în lumina recentei invazii a Nagorno-Kabarakhului săvârșite de Azerbaidjan, suspendarea Memorandumului de înțelegere privind Parteneriat strategic în domeniul energiei între Uniunea Europeană și Azerbaidjan”.

În acest context, trebuie subliniată declarația președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola: „Nu putem înlocui un partener nesigur cu altul, în sectorul energetic. Și continuăm să adoptam această poziție.

Totodată, rezoluția îl condamnă pe președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan pentru exploatarea conflictului armat din Nagorno-Karabah în vederea promovării unei agende imperialiste și pentru că a încurajat noi atacuri împotriva suveranității Armeniei și îndeamnă Turcia să adopte o abordare constructivă și responsabilă cu privire la integritatea teritorială a Armeniei și să promoveze pacea în regiune.

Referindu-mă la sprijinul României, aș dori să menționez că apreciem foarte mult ajutorul venit din partea Guvernului României și abordarea umanitară de care a dat mereu dovadă societatea românească. În prezent, Guvernul României a decis să aloce ajutor umanitar pe filiera Departamentului pentru Situații de Urgență, dar și al Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid), prin intermediul instituțiilor Crucii Roșii Internaționale.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
NoMy - smt4.3.1
pixel