Gata cu vorbele, treceți la arme! Șeful Apărării UE cere o armată de 100.000 de militari pentru a scoate Europa din paralizia birocrației

img_main_42231800
Un grup operativ forte pentru operații speciale se antrenează în cadrul unui exercitiu NATO. Sursa foto:Allied SOF Command.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a transmis un mesaj direct către capitalele europene privind necesitatea unei schimbări radicale în arhitectura de securitate a blocului comunitar. De la Stockholm, Kubilius a susținut că Uniunea Europeană trebuie să depășească etapa actuală a celor 27 de politici naționale fragmentate și să înființeze o forță militară permanentă de 100.000 de soldați și un mecanism de decizie rapidă, fie rămâne o victimă sigură a propriei birocrații în fața unei Rusii tot mai agresive și a unei Americi care își mută privirea spre alte orizonturi.

Kubilius nu s-a sfiit să folosească o analogie care lovește direct în orgoliile naționale ale statelor membre. „Ar fi Statele Unite mai puternice dacă ar avea 50 de armate la nivel de stat, cu 50 de politici de apărare și bugete separate?”, a întrebat el retoric, punctând absurdul situației actuale de pe bătrânul continent.

Pentru Bruxelles, problema nu este doar cât de mulți bani se pompează în apărare, ci modul haotic în care sunt gestionați. Într-o lume unde amenințările de securitate se mișcă cu viteza rachetelor hipersonice, Europa continuă să funcționeze cu viteza unui comitet de cartier, pierdută în negocieri nesfârșite pentru fiecare contract de armament.

Planul lui Kubilius vizează eliminarea blocajelor diplomatice prin crearea unui Consiliu de Securitate European. Aceasta nu ar fi o altă instituție unde 27 de lideri se întâlnesc pentru a citi declarații pregătite, ci un organism restrâns, de 10-12 membri permanenți și prin rotație, capabil să ia decizii „la cald”.

Mai mult, Kubilius plasează Marea Britanie direct în centrul acestei noi arhitecturi, recunoscând că nicio forță militară europeană nu poate fi luată în serios fără capacitățile și experiența Londrei, indiferent de barierele post-Brexit.

Ce facem cu industriei de război în 2026?


Termenul de „armate bonsai” - împrumutat de la Josep Borrell pentru a descrie forțele naționale mici, bine îngrijite, dar total inutile într-un conflict de mare intensitate - este acum piesa centrală a argumentației lui Kubilius. O forță permanentă de 100.000 de militari nu este doar o cifră simbolică, ci masa critică necesară pentru a descuraja Rusiei.

Însă această forță are nevoie de o industrie care să producă rapid, nu în cicluri de zece ani. Comisarul insistă pe trei piloni: investiții masive în producție, instituții gata de acțiune și, cel mai important, voința politică de a lupta.

În timp ce președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, subliniază că aderarea Ucrainei la UE este principala garanție de securitate, Kubilius avertizează că nicio garanție nu valorează nimic fără o forta militara putenica în spate.

Europa se află în fața unui test de maturitate: va alege să rămână o colecție de ’’grădini militare’’ decorative sau se va transforma într-o forță federală capabilă să își apere frontierele?

Alte știri de interes
x close