Diferențe majore de opinii între Aliați. Ce state au dat Ucrainei „undă verde” să lovească Rusia cu arme occidentale și cine se opune pe motiv că „nu suntem în război”

racheta-storm-shadow_70149000
Imagine grafică a rachetei britanice aer-sol cu rază lungă de acțiune de tip Storm Shadow. Sursă: DefenseExpress
În cadrul Consiliului miniștrilor de externe al UE, întrunit pe 29 august, ministrul italian Antonio Tajani a declarat că Italia își menține poziția cu privire la armele furnizate Kievului și că Ucraina nu poate folosi armamentul italian pe teritoriul Rusiei.

"Nu suntem în război cu Moscova. Fiecare țară decide singură. Am trimis în mare parte arme defensive, acum urmează să trimitem o nouă baterie SAMP/T, care este defensivă și nu poate fi folosită pe teritoriul Rusiei. Repetăm ​​că suntem nu este în stare de război cu Rusia, NATO nu este în stare de război cu Rusia, prin urmare poziția Italiei rămâne neschimbată - să se folosească armele pe teritoriul Ucrainei”, a subliniat Tajani citat de publicația italiană Corriere della serra.

Această problemă a creat noi diferențe de opinie între statele care sprijină Ucraina. Liderii mai multor țări permit ca armamentul transferat Ucrainei să fie folosit pe teritoriul Rusiei, printre acestea numărându-se Țările de Jos, Letonia, Canada, Norvegia, Germania și Danemarca.

Chiar și șeful diplomației UE, Josep Borrell, consideră că armele furnizate de partenerii occidentali Ucrainei ar trebui folosite pe deplin, inclusiv în adâncimea teritoriului rus.

Indecisa Americă. SUA și-au nuanțat opiniile pe parcursul evoluției din teren

2. ATACMS / F... (1-atacms-lockheed_72428500.jpg)

ATACMS / Foto: Lockheed Martin

Anterior, mai mulți oficiali americani au declarat sub protecția anonimatului că președintele Joe Biden a dat Ucrainei voie să folosească armele americane pentru a lovi în interiorul Rusiei, însă doar cu scopul limitat de a apăra Harkovul.

Ulterior, secretarul de stat american Antony Blinken a confirmat că administrația Biden a dat Ucrainei permisiunea de a lovi ținte militare din Rusia cu arme americane, iar purtătorul de cuvânt al președintelui american John Kirby a explicat că autorizația este limitată la regiunea Harkov, precum și la anumite tipurile de ținte pe care le poate lovi Ucraina.

Ulterior, Kirby a precizat că Statele Unite ar putea prelungi permisiunea ca Ucraina să folosească arme americane pentru lovituri pe teritoriul Rusiei și că decizia va depinde de situația de pe câmpul de luptă.

Pe 5 iunie a devenit cunoscut faptul că Ucraina a folosit deja arme americane pentru lovituri pe teritoriul Rusiei, după ce SUA i-au dat permisiunea să facă acest lucru limitat la teritoriul rus de la granița cu regiunea ucraineană Harkov.

În mai, Danemarca și Norvegia au declarat că nu sunt împotriva atacurilor pe teritoriul Rusiei cu armele pe care le furnizează Ucrainei ca parte a ajutorului militar.

Ministrul Afacerilor Externe al Canadei, Melanie Joly, a afirmat că Ottawa nu se opune loviturilor pe teritoriul Rusiei cu armele transferate de Canada, întrucât autoritățile canadiene nu impun condiții la furnizarea de arme către Ucraina.

În august, în contextul operației din Kursk, ministrul de finanțe al Germaniei, Christian Lindner, a declarat că tot armamentul german a fost transferate sub responsabilitatea Ucrainei, care „se apără de agresor și își exercită dreptul la autoapărare”, lăsând astfel să se înțeleagă o acceptare indirectă a utilizării acestuia pe teritoriul rus.

România nu are încă o poziție exprimată public pe această problemă, probabil și pentru că nu este cazul, întrucât în afară de sistemul Patriot care încă nu a fost livrat Ucrainei, sprijinul românesc cu tehnică de luptă este destul de limitat și discret.

Ofițer de radiolocație cu peste 30 de ani de activitate în cadrul M.Ap.N., trecut în rezervă în anul 2018. Este licențiat în electronică, cu specializări în război electronic și informații pentru combaterea terorismului efectuate în cadrul colaborărilor internaționale și în centre de pregătire din SUA. În 2018 a înființat platforma de analiză militară BSMAP – Black Sea Military Activities Picture, care a funcționat până în 2020. În prezent desfășoară activități pentru dezvoltarea culturii de securitate în rândul populației - în special al tinerilor - din România.
Alte știri de interes
x close