EXCLUSIV De la Saddam la Maduro: De ce arestarea unui dictator provoacă astăzi teamă în loc de speranță?

Oamenii primului deceniu al mileniului 3 s-au simțit mai ușurați pentru că pe planetă era un dictator mai puțin – Saddam Hussein.

Dar, acum, după ce președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost îndepărtat de la putere, lumea nu mai împărtășește optimismul din 2003.

Spre deosebire de atunci, când mai toate țările se înghesuiau să sprijine noul Irak sub tutelă americană, acum, aceleași multe țări aliate sau partenere ale Americii sunt îngrijorate de urmările acestei acțiuni ale administrației Trump.

Cea mai mare temere a apărut în Europa deoarece, arestarea lui Maduro a fost urmată de declarații despre anexarea, într-o formă sau alta, de către SUA, a Groenlandei.

Stephen Miller, consilier al președintelui Trump, a amenințat voalat Europa că SUA se vor retrage din NATO, dacă nu primesc Groenlanda - teritoriu autoguvernat care face parte din Regatul Danemarcei.

„Nimeni nu va intra în război cu Statele Unite pentru viitorul Groenlandei. Statele Unite sunt o putere NATO. Pentru ca Statele Unite să asigure securitatea regiunii arctice, să protejeze NATO și interesele NATO, evident că Groenlanda trebuie să facă parte din Statele Unite”, a spus Miller, potrivit CNN.

La poziția lui Miller s-a adăugat și cea a purtătoarei de cuvânt a administrației americane, Caroline Levitt, care a spus că preluarea militară a Groenlandei este în continuare o opțiune printre altele.

„Președintele Trump a făcut cunoscut faptul că achiziționarea Groenlandei este o prioritate de securitate națională a Statelor Unite și este vitală pentru a descuraja adversarii noștri din regiunea arctică. Președintele și echipa sa discută o serie de opțiuni pentru a urmări acest obiectiv important de politică externă și, bineînțeles, utilizarea armatei americane este întotdeauna o opțiune la dispoziția Comandantului Suprem”, a declarat marți Levitt, potrivit ABC News.

Marți seara, liderii danezi și groenlandezi au reacționat și au cerut să se întâlnească cu Secretarul american de Stat, Marco Rubio. De asemenea, liderii UE au anunțat că vor sprijini Danemarca. Danemarca și UE văd o eventuală preluare militară a Groenlandei de către SUA ca fiind sfârșitul NATO.

Interesul recent al SUA de a încorpora Groenlanda a apărut în primul mandat al președintelui Trump și a fost reiterat în cel de-al doilea. Danemarca s-a opus preluării Groenlandei de către SUA prin cumpărare sau printr-o altă metodă care să nu fie democratică. Copenhaga a spus că viitorul regiunii este decis de locuitorii săi care au, acum, dreptul de a organiza un referendum privind independența.

SUA nu au nevoie pentru securitatea lor de Groelanda ca stat american. Un acord din 1951 este suficient de permisiv.

Potrivit Danemarcei, SUA nu au nevoie ca Groenlanda să-i aparțină pentru interesele de securitate americane invocate – locația ei strategică în nordul Atlanticului și valoarea mare strategică a pământurilor rare.

Acordul de apărare privind Groenlanda, semnat în 1951 de Statele Unite și Danemarca, permit atingerea scopurilor de securitate americane fără ca Groenlanda să facă parte din SUA. Washingtonul trebuie doar să ceară la Copenhaga acele lucruri pe care le vrea pentru securitatea națională americană, potrivit New York Times.

Peter Ernstved Rasmussen, un analist danez în domeniul apărării, a declarat că, în practică, dacă forțele americane ar face solicitări rezonabile, „SUA ar primi întotdeauna un răspuns afirmativ”. „Este o formulă de curtoazie”, a spus el. „Dacă SUA ar vrea să acționeze fără să ceară, ar putea pur și simplu să informeze Danemarca că construiește o bază, un aerodrom sau un port.”

Asta îi înfurie pe experții politici danezi cu experiență îndelungată. Dacă domnul Trump ar vrea să consolideze securitatea Groenlandei chiar acum, ar putea. Dar nu a existat nicio astfel de solicitare oficială americană, a declarat Jens Adser Sorensen, un fost înalt oficial în parlamentul danez.

„De ce nu folosiți mecanismul acordului de apărare dacă sunteți atât de îngrijorați de situația de securitate?”, a spus el, adăugând: „Cadrul există. Este implementat.”

Deci, atunci, ce se află de fapt în spatele insistenței administrației SUA de a prelua într-un fel sau altul Groenlanda?

Casa Albă a publicat, în decembrie 2025, Strategia de Securitate Națională a SUA. Principala pevedere a strategiei este că SUA își vor axa eforturile pe emisfera vestică în detrimentul renunțării la menținerea ordinii mondiale bazate pe dreptul internațional.

În paralel, cu această reorientare, strategia admite o nouă ordine mondială bazată pe sfere de influențe controlate de actorii care se vor dovedi cei mai puternici. Cu alte cuvinte, SUA, conform strategiei lor de securitate națională, dau mână liberă Rusiei și Chinei în celelalte zone ale lumii, mai puțin în emisfera vestică.

Astfel, arestarea lui Maduro, precum și eventuala trecere a Groenlandei în componența SUA se încadrează perfect în prevederile Strategiei americane de Securitate Națională. În plus, anexarea militară a Groenlandei va duce sigur la destrămarea NATO deși SUA, pentru securitatea lor națională, nu au nevoie ca Groenlanda să devină un stat american.

În concluzie, se poate aprecia că singurul scop rămas, pentru ca SUA să preia militar Groenlanda, este că administrația americană vrea ca Alianța NATO, în actuala ei formă, să se destrame. Exact același lucru îl  vrea și Rusia.

Înainte de 1918 și 1941, SUA au mai fost în perioade de izolaționism până când realitatea le-a explodat efectiv în față. Intrarea de acum a Americii în aceeași bulă izolaționistă, pe care o crede una protectoare, va avea consecințe și mai grave decât atunci, inclusiv pentru SUA.

Ucraina și Taiwanul par țintele primare pentru Rusia, respectiv China. Dar, dintotdeauna America a fost și va rămâne ținta lor primară. Existența Americii, chiar și izolaționistă, reprezintă un pericol major pentru ele.

Pentru că America a demonstrat că iese din izolaționism deși o face cu costuri foarte mari, mult mai mari decât cele necesare de menținere a status-cvo-ului.