Ce presupune catapultarea dintr-un MiG-21 LanceR. Osiceanu: Piloții români au o educație diferită față de cei din vest

DefenseRomania Team / 26 apr 2021 / 20:26
MiG-21 LanceR, sursă foto: Forțele Aeriene Române
MiG-21 LanceR, sursă foto: Forțele Aeriene Române

Săptămâna trecută o aeronavă de tip MiG-21 LanceR s-a prăbușit în România. Avionul aparținea Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii și s-a prăbuşit în apropierea localităţii Dedrad, judeţul Mureş.

Din fericire pilotul a reușit să se catapulteze la timp și a scăpat cu viață. A fost diagnosticat cu politraumatism prin catapultare, a fost operat, dar se află în afara oricărui pericol.

Însă, din păcate, nu la fel de norocoși au fost alți piloți români care s-au prăbușit cu bătrânele MiG-uri.

Pilotul Cezar Osiceanu, pilot de aeronave civile în cadrul Tarom, pe pagina sa de Facebook, a explicat, citând din lucrarea „Mai iute ca moartea 1 – Zece salvări prin catapultare povestite de piloţii care le-au trăit” ce presupune o catapultare dintr-un avion supersonic.

În opinia pilotului român, potrivit volumului mai sus menționat, piloții români nu au educația de a prima salvarea lor în locul avionului.

Redăm din cele scrise de Cezar Osiceanu:

„Pentru amatorii de detalii există o carte recent scrisă pe aceasta temă de către Andrei Ionescu, „Mai iute ca moartea 1 – Zece salvări prin catapultare povestite de piloţii care le-au trăit”- Editura Aripi Argintii, în care sunt descrise mult mai pe larg astfel de evenimente.

 

Pilotul militar român nu e educat precum cel din vest de a prima salvarea sa nu a avionului

 

Ab initio pilotul militar este selectat, educat și antrenat permanent pentru a face față din punct de vedere fizic și psihic acestei manevre cu o mare varietate de implicații și repercusiuni ulterioare. Dar pentru o asemenea experiență, se arată în cartea mai sus menționată, pilotul român nu este educat, precum cel din vest, de a prima salvarea lui în locul  avionului, ceea ce a condus la numeroase decese până în prezent!

Tehnic constructorul încearcă să ofere o siguranță cât mai mare catapultării pilotului de luptă în cât mai multe faze ale zborului. Pentru MIG 21 scaunul de catapultare in general folosit la noi este de tip M-1M care asigura la sol posibilitatea folosirii lui de la minim 130 de km/h.

Odată cu decolarea avionului însă datele se schimbă în funcție de înălțimea și viteza de zbor a avionului pentru că, de exemplu, nu se poate face catapultarea la viteză supersonică! De ce? Simplu! Dacă pe verticală suprasarcina la declanșare este imensă - doar 20 g !!! - prin combinarea acesteia cu componenta orizontală la viteză supersonica rezultatul asupra corpului pilotului este cumplit!

Ordinea manevrelor (cu scuze pentru prezentarea non ad literam) teoretic ar fi cam așa:

- pilotul dă comanda de catapultare

- se largheaza cupola cu ajutorul unor cartușe pirotehnice. Cupola are la rândul ei un cablu care extrage o siguranță de la scaunul pilotului

- odată siguranța scoasă o încarcătură cu pulbere de pe scaun percutează și se inițiază propulsia scaunului scoțându-l afară din cabină

- odată scos pilotul cu scaunul de catapultare afară din cabină se separă pilotul de scaun și se deschide mica parașută stabilizatoare și cu rol de extractoare pentru parașuta de salvare propriu-zisă

- parașuta de salvare este una care nu prea poate fi manevrată fiind una de genul “ unde cazi, cazi!” și care din cauza unei viteze destul de mari de coborâre coroborată cu o manevrabilitate minimă a cauzat multe accidente tocmai la aterizarea.

 

Majoritatea piloților militari care se catapultează suferă traume

 

Faptul ca majoritatea pilotilor care au trecut printr-o catapultare din avioanele lor de lupta suferă puternice e cauzat după cum spuneam si mai sus:

- vitezei mari pe verticala cu care pleacă scaunul ejectabil care in maxim 2-3 secunde scoate pilotul din carlinga

- aceasta plecare pe verticala, brusca si cu o asemenea viteza, conduce la accelerații foarte mari cu efect direct asupra coloanei vertebrale ale pilotului

- viteza de înaintare pe orizontala a avionului, un alt factor de presiune asupra corpului pilotului concomitent cu accelerația pe verticala. După ce scaunul pleacă pe verticala, el are un mecanism de orientare care permite redresarea cu capul in sus a pilotului inca aflat in scaun ceea ce exercita asupra corpului pilotului presiuni suplimentare

- aterizării pe sol cu o parasuta putin manevrabila si cu viteza descensionala mare care conduce la accidentări in majoritatea cazurilor

Istoria acestor scaune de catapultare arata faptul ca ele in trecut nu au fost tocmai foarte salvatoare pentru piloți. De exemplu la avioanele rusești MiG-15 inițial pilotul daca uita sa își strângă singur picioarele înainte de catapultare rămânea fără ele din cauza izbirii de marginea cupolei.

 

MiG-21 a rezolvat această problemă la catapultare

 

La avionul MiG-21 în cazul recent întâmplat constructorul asigura ca în timpul catapultării mâinile și picioarele pilotului se fie “adunate” de sistemul special prevazut de pe scaun tocmai pentru evitarea situațiilor din trecut.

Un alt exemplu este dat de scena din Top Gun în care navigatorul lui Tom Cruise se lovește de cupola carlingii lui, ceea ce arată și o altă problemă întâlnită la avioanele cu dubla comandă!

Un record al catapultărilor în România il deținea pe vremea lui Ceausescu celebrul as al aviației militare de vânătoare colonelul Tache cu 3 catapultări reușite și fără consecințe asupra lui dpdv medical. De aceea se preferă la avioanele de luptă o constitutie fizică scundă, îndesată, cu gâtul cât mai scurt pentru piloți, astfel ei putând suporta mai ușor șocurile, suprasarcinile, etc.

Însuși filmul Top Gun a avut rolul demitizări greșitei imagini a piloților de vânătoare înalți ca brazii, cu mușchii ca ai lui Arnold Schwarzenegger, Tom Cruise fiind un pitic în raport cu primul.

Trebuie însă să știm că absolut toti piloții de astăzi fac anual un antrenament obligatoriu pentru catapultare care se finalizează cu urcarea lui pe un astfel de scaun situat însă la sol pe o șină verticală care reconstituie primele faze ale catapultării

 

MiG-21 LanceR nu sunt sicrie zburătoare

 

În concluzie ar trebui să:

-încetam a considera avionul MiG-21 în felul acela grobian și ignobil des întâlnit in mediul public (sicrie zburătoare, tigăi, rable, etc) mai ales că subsecvent este jignit fiecare pilot calificat pe acest avion

- acceptăm riscurile piloților, acțiunile și urmările lor susținându-i moral măcar, deoarece ei zboară pentru apărarea țării și nu pentru altceva sau altcineva

-respectăm deciziile pilotilor în astfel de situații chiar dacă multe dintre ele au însemnat în mod practic sinucideri controlate din partea pilotilor militari români din cauza dorinței lor de a evita petrecerea unor catastrofe prin prăbușirea avioanelor asupra unor zone populate

-ne reamintim faptul că până de curând piloții militari erau execrabil plătiți, familiile lor erau greu încercate material, locuiau în condiții create prin 1970, zburau extrem de puțin din lipsa banilor Ministerului Apărării”, a transmis Osiceanu.

CITEȘTE ȘI: Câte MiG-21 LanceR mai are România. Armata trece numărul bătrânelor avioane la „informații confidențiale”

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
NoMy