Liderul de la Kremlin a lăudat zborul de 14.000 de kilometri efectuat în Arctic ca fiind o bornă strategică, declarând arma capabilă să penetreze orice sistem de apărare și numind-o, emfatic, „invincibilă”.
Realitatea din spatele acestei „invincibilități” este însă una sumbră și toxică. Burevestnik nu este o inovație, ci o resuscitare hazardată a unui concept militar abandonat de Statele Unite în anii '60, tocmai din cauza pericolelor sale extreme: un proiect pe care sursele occidentale îl numesc o „nebunie Frankensteiniană”.
Fantoma ,,Proiectului Pluto: O tehnologie radioactivă periculoasă
La baza rachetei rusești Burevestnik se află propulsia nucleară de tip ramjet: un reactor de fisiune de mici dimensiuni care încălzește aerul atmosferic pentru a genera o tracțiune susținută. Teoretic, acest lucru oferă rachetei o rază de acțiune nelimitată și o viteză supersonică la altitudine joasă, dar cu un cost catastrofal.
Acest concept este o replică a Proiectului Pluto al Forțelor Aeriene SUA din anii 1950, care viza dezvoltarea unei Rachete Supersonice la Altitudine Joasă (SLAM). Americanii au anulat proiectul în 1964, realizând că arma nu era doar impracticabilă, dar și inacceptabil de periculoasă.
Pericolul era sistemic: reactorul rusesc, la fel ca cel american, este neecranat. Asta înseamnă că, în timpul zborului, racheta împrăștie prin jetul său reziduri letale, precum Cesiu-137 și Iod-131, contaminând traseele de zbor și ecosistemele. „Operațiunile de rutină ale platformei ar genera ploaie radioactivă globală, în timp ce tehnologiile ICBM emergente au oferit alternative mai sigure și mai rentabile”, arată analiza care a dus la abandonarea SLAM.
Eșecuri catastrofale și victime umane
Istoria Burevestnik este presărată cu eșecuri cumplite. Serviciile de informații americane au înregistrat cel puțin 13 teste până în 2021, cu peste 80% eșecuri catastrofale.
Rachetele s-au prăbușit la lansare, au scăpat de sub control sau au căzut în Marea Albă, reactoarele lor destabilizate. Toate aceste incidente au eliberat radiații, dispersând tritiu și cesiu în regiune și contaminând aerul, apa și pescăriile.
Catastrofa supremă a programului a avut loc pe 8 august 2019, la poligonul Nyonoksa, pe Marea Albă. În timp ce încercau să recupereze un prototip prăbușit și scufundat, un propulsor cu combustibil lichid conectat la miezul nuclear a detonat la contactul cu atmosfera.
Bilanțul a fost tragic: Cinci tehnicieni Rosatom au murit pe loc, trupurile lor fiind irecuperabil contaminate. Alți trei au pierit în drum spre Moscova din cauza sindromului de iradiere acută, prezentând hemoragii gastrointestinale și necroză dermală - semne ale unei doze de radiații de trei ori mai mare decât doza letală medie.
Alți șase au suferit boli severe de iradiere, iar personalul medical neinformat și echipele de intervenție, au fost supuse, de asemenea, expunerii secundare.
Undele radioactive din 2019 au dispersat izotopi precum stronțiu-91 și bariu-140, provocând un salt de 16 ori al radiațiilor gamma în Severodvinsk, la 30 km distanță, și determinând evacuarea a 20.000 de civili ruși. Reziduri radioactive au ajuns până în Norvegia.
Prima și singura lansare reușită a Burevestnik?
Deși Moscova, prin vocea lui Putin, a declarat testul din octombrie un succes, analiștii occidentali, care nu au putut verifica independent informația, consideră că este, probabil, prima și singura lansare reușită a Burevestnik.
Experții avertizează că designul neecranat nu poate fi niciodată făcut sigur sau de încredere, iar continuarea testelor va duce la o contaminare radiologică răspândită, încălcând tratatele nucleare și punând în pericol ecosistemul Arctic, unde gheața care se topește amplifică răspândirea radionuclizilor în curenții globali.
Burevestnik nu este un atu strategic, ci o cascadorie inutilă, periculoasă și mortală. Este un „teatru de ziua judecăței” (doomsday theater) menit să proiecteze putere într-un moment de slăbiciune maximă, un act de iresponsabilitate care subminează arhitectura păcii internaționale. Hubrisul lui Putin, sub aparența uniformei de camuflaj, riscă să lase în urma sa nu o victorie militară, ci o cicatrice toxică pe planetă.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
