Diplomatul român consideră că alegerea lui Pashinyan de către Parlament are ca scop încetarea unei stări de tensiune în Armenia, dar precizează că liderul armean a dat asigurări că nu va rupe relația cu Rusia.
„Pashinyan este un activist politic de stradă. E un personaj extrem de dinamic, un orator determinat, uneori agresiv. El a fost ales cu o marjă destul de mică în Parlamentul armean după săptămâni de proteste împotriva fostului președinte Serj Sargsyan”.
Cristian Diaconescu a amintit că Pashinyan „a trecut prin momente complicate” când în anii '90 „a fost exclus din Universitate pentru activități politice, a fost arestat în câteva rânduri pentru participarea la o serie de mitinguri și acțiuni politice”, totul culminând când mașina i-a sărit în aer. Mai mult, după câteva proteste acesta a încercat să fugă și să se ascundă.
Strategia Armeniei sub Pashinyan, tot spre Rusia
„Pe de altă parte însă, după desemnare, la câteva ore, a fost felicitat de către Vladimir Putin, președintele Federației Ruse. Putin a fost printre primii care l-au felicitat. Domnul Pashinyan a oferit toate asigurările necesare că nu va rupe relațiile cu Kremlinul, așa cum s-au dezvoltat de-a lungul anilor între Armenia și Federația Rusă.
Deocamdată, ce se vede este că un politician foarte activ și dinamic a preluat conducerea guvernului armean. Pe de altă parte nici din ceea ce dânsul spunea nu rezultă o anumită politică delimitativă față de Federația Rusă. Nominalizarea sa de către Parlament a fost făcută pentru a încheia o perioadă de foarte mari tulburări în toată Armenia”, adaugă fostul ministru de externe.
Nagorno-Karabah, un conflict înghețat
„Nu există din acest punct de vedere niciun dubiu. Armenia a fost extrem de consecventă inclusiv în dialogul politic la nivelul comunității internaționale ca sprijinitoare a Federației Ruse”, mai spune Cristian Diaconescu, care amintește că la mijloc mai este și „litigiul cu Azerbaijan privind Nagorno-Karabah, încă nesoluționat, un conflict înghețat de ani de zile față de care nu au existat prea multe rezultate chiar dacă s-a implicat și comunitatea internațională și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Problema a rămas, interesele sunt foarte mari, probleme etnice sunt istorice, tema rămâne în continuare un subiect sensibil”, a concluzionat Cristian Diaconescu.