Scurgerea în presă a contra-propunerii europene, redactată de triada Franța, Germania și Marea Britanie, la controversatul plan de pace al administrației Trump dezvăluie, în sfârșit, dimensiunea prăpastiei strategice dintre Washington și Bruxelles.
Ceea ce vedem acum nu este doar o negociere pentru viitorul Ucrainei, ci o bătălie disperată a Europei de a preveni o capitulare a Kievului mascată sub eticheta de „pace”, un scenariu care ar arunca în aer arhitectura de securitate a continentului pentru următoarele decenii.
Pentru a înțelege miza acestei contra-oferte europene, trebuie să privim cu luciditate la ceea ce a pus pe masă echipa lui Donald Trump. Informațiile conform cărora textul american ar fi fost redactat, de fapt, de Kirill Dmitriev, emisarul lui Putin, și tradus ulterior în engleză, confirmă cele mai negre temeri ale analiștilor din Est.
Washingtonul, prin vocea secretarului de stat Marco Rubio, a încercat să vândă Kievului o rețetă a dezastrului: retragerea trupelor ucrainene din propriile orașe neocupate încă din Donbas, limitarea drastică a armatei la 600.000 de oameni și, practic, o „finlandizare” forțată.
Faptul că Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a fost nevoit să admită, într-un final, „input-ul” rusesc în document arată gradul de penetrare și confuzie de la vârful noii administrații americane. Pentru Kremlin, aceasta nu este o negociere, ci o operațiune specială de influență reușită.
Singura garanție care funcționează la Est de este forța de descurajare
Europa, trezită târziu din iluzia că America va rămâne garantul etern, a venit la Geneva cu un document care încearcă să salveze ce se mai poate salva, propunând o schimbare fundamentală de paradigmă: înghețare, nu cedare.
În timp ce planul Trump cerea Kievului să cedeze teritorii de jure, planul european propune înghețarea conflictului pe actuala linie de contact. Este o soluție de tip coreean, extrem de dureroasă, dar care nu legitimează raptul teritorial.
Mai mult, europenii insistă pe principiul că nicio graniță nu poate fi modificată prin forță, lăsând deschisă ușa negocierilor viitoare, fără a forța Ucraina să recunoască pierderea suveranității.
Diferențele de viziune continuă și în zona militară. Bruxelles-ul și Londra resping ideea unei Ucraine demilitarizate, propunând un plafon de 800.000 de militari (cu 200.000 mai mult decât în varianta americană) și, crucial, permisiunea staționării unor „forțe prietene” pe teritoriul ucrainean.
Ucraina, prinsă într-o menghină geopolitică teribilă
Europa a înțeles că singura garanție care funcționează la Est este forța de descurajare, nu hârtiile semnate la Geneva. Poate cel mai important element al contra-propunerii este încercarea de a construi un substitut pentru Articolul 5 al NATO.
Propunerea unor garanții de securitate americane și europene care să declanșeze automat sancțiuni totale și un răspuns militar în cazul unei noi agresiuni este vitală. Fără acest mecanism de „snap back”, orice armistițiu este doar o pauză operațională oferită Rusiei pentru reînarmare.
Pragmatismul european se vede și în capitolul reconstrucției, unde viziunea tranzacțională a lui Trump este înlocuită de un principiu punitiv pentru agresor. Spre deosebire de planul american, care vedea reconstrucția ca pe o oportunitate de afaceri pentru investitorii de peste ocean, europenii pun pe masă utilizarea celor 250 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate.
Totuși, planul conține și puncte de o naivitate periculoasă sau poate de un compromis extrem, cum ar fi ideea împărțirii energiei de la centrala nucleară Zaporojie în sistem 50-50 între Ucraina și Rusia, sub supravegherea AIEA. A legitima prezența rusă într-un obiectiv strategic ucrainean creează un precedent periculos.
În acest moment, președintele Zelenski este prins într-o menghină geopolitică teribilă. Pe de o parte, are o administrație americană ostilă, care îi reproșează „lipsa de gratitudine” și amenință cu tăierea ,,oxigenului financiar'' și militar.
Pe de altă parte, are o Europă bine intenționată, dar care nu are capacitatea militară de a proiecta forță fără SUA. Contra-propunerea europeană a devenit astfel „colacul de salvare” care permite Kievului să respingă planul ruso-american fără a părea că respinge pacea.
Rămâne însă întrebarea fundamentală: va accepta Putin varianta europeană? Este puțin probabil, cât timp Kremlinul simte slăbiciune la Washington. Însă documentul E3 are meritul de a trasa o linie roșie.
Dacă Trump va ignora complet propunerile aliaților săi tradiționali pentru a acomoda cererile Moscovei, NATO riscă să devină o cochilie goală, iar Europa va rămâne singură în fața istoriei și a revizionismului rus.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
