Ucraina începe procesul de ieșire din Tratatul CFE: Sfârșitul unei ere și o posibilă schiță pentru pacea viitoare

ucraina-soldati-armata_26558600
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
Ucraina a inițiat suspendarea participării sale la Tratatul privind Forțele Armate Convenționale în Europa (CFE), o mișcare strategică ce semnalează o ruptură definitivă cu arhitectura de securitate post-Război Rece. Anunțul, făcut de Ministerul Afacerilor Externe, plasează Kievul pe o traiectorie de adaptare a politicii sale de apărare la realitățile dure ale conflictului cu Rusia, eliberându-se de constrângerile legale menite să prevină un război de anvergură care, pentru Ucraina, este deja o realitate.

Această decizie nu este un act izolat. Ea urmează îndeaproape suspendarea de către Ucraina a obligațiilor din cadrul Tratatului de la Ottawa, care interzice utilizarea minelor antipersonal. Împreună, aceste măsuri conturează o nouă doctrină de securitate ucraineană: una axată pe maximizarea capabilităților militare pentru a asigura supraviețuirea statului și pentru a obține un avantaj decisiv pe câmpul de luptă, potrivit publicaţiei Militarnyi.

„Acesta este următorul pas în consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei”, a precizat Ministerul de Externe, subliniind că vechile cadre diplomatice nu mai corespund amenințărilor actuale.

Tratatul CFE, semnat în 1990 la Paris, a fost piatra de temelie a stabilității militare în Europa după încheierea Războiului Rece. Acesta stabilea limite stricte pentru cinci categorii de armament convențional, tancuri de luptă, vehicule blindate de luptă, sisteme de artilerie cu calibru de peste 100 mm, avioane de luptă și elicoptere de atac, de la Oceanul Atlantic până la Munții Ural.

Scopul era de a elimina capacitatea unei alianțe de a lansa un atac surpriză la scară largă. Timp de decenii, tratatul a facilitat transparența, dialogul și eliminarea a peste 72.000 de echipamente militare.

Cu toate acestea, relevanța sa a erodat constant. Extinderea NATO a făcut ca logica echilibrului dintre două blocuri să devină caducă. Rusia și-a suspendat participarea încă din 2007, invocând dezechilibrele create de noii membri NATO, și a finalizat retragerea completă în noiembrie 2023. Ca răspuns, statele NATO au suspendat, la rândul lor, aplicarea tratatului, transformându-l, de facto, într-un document istoric. Decizia Ucrainei este, în acest context, o formalitate necesară, aliniindu-și statutul legal cu realitatea geopolitică.

O moștenire paradoxală: De la tratat defunct la model pentru armistițiu

Deși Tratatul CFE este acum clinic mort, abandonarea sa de către Ucraina deschide o discuție paradoxală despre viitorul său potențial. Experții în controlul armamentului sugerează că, deși tratatul însuși nu mai poate fi reînviat, mecanismele și principiile sale ar putea oferi o schiță valoroasă pentru un viitor acord de încetare a focului sau chiar pentru un tratat de pace durabil între Ucraina și Rusia.

Războiul din Ucraina, în ciuda retoricii nucleare ocazionale, a rămas un conflict predominant convențional, purtat cu tancuri, artilerie și vehicule blindate - exact categoriile de armament reglementate de CFE. Orice armistițiu viabil va necesita măsuri specifice de control al armamentului convențional pentru a fi credibil și sustenabil.

Un precedent există deja. Acordurile de Pace de la Dayton din 1996, care au pus capăt războiului din Bosnia și Herțegovina, au inclus în Articolul IV un mecanism de control sub-regional al armamentului direct inspirat de CFE. Acest „mini-CFE” balcanic a stabilit plafoane numerice pentru aceleași cinci categorii de arme grele, a impus un schimb detaliat de informații și inspecții intrusive, ducând la distrugerea a peste 6.500 de echipamente militare și la stabilizarea regiunii.

Prin urmare, deși decizia Kievului de a suspenda participarea la CFE marchează sfârșitul formal al unei ordini de securitate apuse, ea ar putea, în mod ironic, să deschidă calea pentru ca spiritul și mecanismele tratatului să fie reinventate.

Într-o Europă confruntată cu cel mai mare război terestru de după 1945, lecțiile desprinse din instrumentele de control al armamentului din trecut ar putea fi esențiale pentru construirea unei păci durabile în viitor.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes
x close