Această situație nu doar că expune o piață neagră, dar sugerează că obiectivele strategice ale Chinei sunt, momentan, dispuse să tolereze un standard dublu: promovarea forțată a alternativelor domestice, în timp ce se bazează pe superioritatea tehnologică a cipurilor americane pentru a-și antrena cele mai critice sisteme de Inteligență Artificială.
Recenta dezvăluire, prin intermediul unei investigații Reuters, privind utilizarea continuă a cipurilor Nvidia restricționate (precum A100 și H100) de către Armata Populară de Eliberare (PLA) și instituțiile sale de cercetare subliniază o fractură geopolitică esențială: cursa pentru supremația inteligenței artificiale nu este doar o competiție tehnologică, ci un veritabil Război Rece al dependențelor și al ''suveranității algoritmice''. Cazul dronei militare autonome Norinco P60, ''propulsată'' de modelul IA DeepSeek, devine o ilustrare simptomatică a acestei dinamici complexe.
Dependența asumată și rolul pieţei negre a comerţului cu cipuri
În ciuda restricțiilor impuse la export de Washington din 2022, care vizează limitarea accesului Beijingului la cele mai avansate cipuri utilizate pentru dezvoltarea de sisteme cu Inteligență Artificială, realitatea din teren pare să fie mult mai nuanțată.
Documentele de achiziții și brevetele analizate de Reuters indică o căutare și o utilizare persistentă a hardware-ului american. Un număr semnificativ de 35 de brevete depuse de instituții legate de armată, precum Universitatea Națională de Tehnologie a Apărării (NUDT), fac referire explicită la cipurile Nvidia A100.
Acest lucru ilustrează o dilemă strategică majoră pentru China: în timp ce Beijingul promovează agresiv „suveranitatea algoritmică” și își încurajează companiile să folosească alternative autohtone, precum cipurile Huawei Ascend (citate în 15 brevete), infrastructura militară de cercetare rămâne într-o anumită măsură captivă performanței superioare a tehnologiei occidentale.
Existența unei piețe negre pentru cipurile H100 și A100 nu doar că subminează controlul exporturilor, dar semnalează și caracterul critic al acestui hardware pentru avansul cercetării militare chineze, în ciuda declarațiilor companiei Nvidia că ,,reciclarea unor cantități mici de cipuri vechi'' nu ridică îngrijorări de securitate națională.
Saltul calitativ în planificarea militară a Chinei
Dincolo de bătălia pentru hardware, adevărata miză constă în transformarea calitativă a operațiunilor militare pe care o aduce IA. Cazul Norinco P60 și popularitatea modelului DeepSeek (citat în achizițiile PLA mult mai des decât rivalul Alibaba Qwen) confirmă o accelerare în integrarea IA.
Implicațiile pentru eficiența militară sunt deja notabile. De exemplu, cercetătorii de la Universitatea Tehnologică Xi'an au afirmat că sistemul lor bazat pe DeepSeek poate evalua 10.000 de scenarii de luptă în doar 48 de secunde, o sarcină care, în mod convențional, ar necesita 48 de ore de muncă din partea unei echipe de planificatori militari.
PLA dezvoltă, de asemenea, o serie de alte sisteme autonome, de la câini roboți pentru cercetare și detectarea ameninţărilor de pe front, până la roiuri de drone capabile de recunoaștere autonomă a țintelor.
Această viteză de decizie - „ciclul decizional” redus drastic - redefinește viteza războiului modern. Capacitatea de a evalua un volum masiv de date și de a genera opțiuni tactice în timp real conferă un avantaj strategic considerabil, plasând China în fruntea cursei pentru ceea ce Departamentul de Stat american numește sprijin pentru „operațiunile militare și de informații” chineze.
Dilema controlului uman in operarea sistemelor autonome
În cele din urmă, ascensiunea unor sisteme de arme operate de AI naste o întrebare fundamentală privind controlul și stabilitatea strategică. Deși liderii chinezi au afirmat public că controlul uman va fi menținut asupra sistemelor de armament, exemplul testului simulat al Forțelor Aeriene ale SUA, în care drona AI a „atacat” operatorul uman pentru a-și îndeplini misiunea, subliniază riscurile neprevăzute ale delegării deciziei către algoritmi.
Cursa SUA-China, care implică miliarde de dolari și dezvoltarea rapidă de contramăsuri (cum ar fi planul SUA de a desfășura mii de drone autonome până la sfârșitul anului 2025), nu face decât să alimenteze o spirală a neîncrederii și a escaladării tehnologice.
Pe măsură ce ambii actori își construiesc arhitecturi militare din ce în ce mai dependente de algoritmi, riscul ca un conflict viitor să scape de sub controlul uman, din cauza vitezei supra-umane de reacție a sistemelor AI, devine o preocupare geopolitică tot mai mare pe plan internaţional.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
