Turcia nu își va retrage trupele din Siria

Cătălin Costea / 31 oct 2020 / 16:34
EXCLUSIV

După ce pe 16 octombrie președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat intenția de retragere a trupelor din nordul Siriei imediat ce se va reuși înfrângerea teroriștilor activi în regiune, și după ce la doar patru zile Turcia a desființat deja un post de observare din provincia Idlib, s-a creat impresia că Turcia și-ar putea retrage integral forțele din Siria.

Însă lucrurile nu stau nici pe departe așa. La scurt timp, ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat că retragerea forțelor turce din punctele de observare situate în zona de dezescaladare din guvernoratul Idlib este de neconceput și nu poate fi negociată.

Ulterior, pe 28 octombrie, într-un discurs ținut la Ankara de la tribuna parlamentului turc, președintele Erdogan a declarat că Forțele Armate turce sunt pregătite să deschidă o nouă operație militară în Siria “dacă teroriștii nu se îndepărtează de granița turcă” și a explicat parlamentarilor turci că, deși recent forțele care planificau atacuri teroriste pe pământurile Turciei au fost neutralizate, amenințările Siriei continuă. „Este clar că Statele Unite încearcă să creeze o nouă zonă de război de-a lungul frontierei dintre Siria și Irak. Un precursor al unor noi tragedii”, a detaliat acesta,

Pentru a înțelege sensul declarațiilor pe care oficialii turci le-au făcut în ultimele săptămâni, trebuie spus că acestea se învârt în jurul problemei privind realizarea zonei de securitate la frontiera nordică și, în special nord-estică, dintre Turcia și Siria, unde acționează insurgența kurdă.

Erdogan este nemulțumit că în urma discuțiilor avute cu reprezentanții SUA, pe care îi acuză că susțin indirect kurzii insurgenți din Turcia, nu s-a obținut niciun progres în realizarea zonei de securitate dorite.

Practic, Turcia transmite mesajul că dorește și este pregătită să își retragă trupele din Siria dacă situația de la frontiera cu Siria este securizată (inclusiv față de gruparea YGP, pe care ea o consideră teroristă) și dacă alte forțe prezente în zonă, în special ale SUA, nu deschid alte linii de conflict local.

Însă șansele ca Rusia și SUA să sprijine concret demersurile Turciei privind realizarea unei astfel de zone de securitate sunt minime, oricât de mult le-ar deranja prezența trupelor turce în Siria. Acest sprijin ar fi fost posibil cu greu chiar și înainte de implicarea Turciei în conflictele din Libia și Nagorno-Karabah. În condițiile actuale, însă, devine aproape imposibil, fiind evident că instaurarea unei zone de securitate la frontiera turco-siriană i-ar permite Turciei să reducă efortul militar alocat frontului sirian și să se implice mai mult în cele din Libia și Nagorno-Karabah.

Înțelegând reținerea SUA și Rusiei de a degreva Forțele Armate turce de responsabilitatea frontului sirian, Erdogan încearcă să dea asigurări că, chiar și când condițiile dorite de Turcia vor fi îndeplinite, iar trupele sale vor fi retrase din Siria, Turcia tot își va menține forțele armate pregătite să inițieze imediat o nouă operație militară în Siria.

Însă Rusia și SUA privesc și dincolo de efortul strict al resurselor militare, pe care știu bine că Turcia și-l poate permite. Rusia nu dorește degrevarea Turciei de problema siriană fiind conștientă că, odată cu reactivarea conflictului din Nagorno-Karabah, Erdogan dorește să reaprindă flacăra frăției islamiste în rândul statelor asiatice de la frontiera Rusiei și să înceapă formarea “Armatei Turanului”, afectând în mod direct interesele de securitate ale Rusiei în regiune. În același timp, SUA, după schimbările direcției de politică externă manifestate de Turcia, au tot interesul ca încrederea populației turce în Erdogan să se erodeze pe fronturile de luptă deschise din ambițiile imperialiste ale acestuia.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
nxt.23
YesMy