Incidentele de acum câteva zile când o dronă rusă Geran 2 (Shahed) a lovit un bloc de locuințe din centrul Galațiului rănind două persoane, iar mai apoi una ucraineană maritimă a ajuns în dana 78 a Portului Constanța după ce ucrainenii au pierdut controlul ei, unde s-a autodetonat, au generat o dezbatere intensă în societate cu privire la capacitatea tehnică și legislativă a României de a angaja aceste drone.
Într-o ediție a podcastului său „Rezumatul de noapte”, corespondentul de război Radu Hossu a explicat că din perspectivă tehnică România are capacitatea de a angajat aceste drone, mai ales cele aeriene.
Urmăriți integral analiza
Hossu a criticat declarațiile publice ale autorităților române care s-au grăbit să precizeze fie că avem de a face cu tehnologii emergente împotriva cărora nu există soluții tehnice, fie că sunt tehnologii „de miliarde”.
România are nenumărate soluții folosite și de Ucraina pentru a doborî dronele ruse: De la tunuri autopropulsate mobile, sisteme Gepard sau mitraliere grele pe vedetele care patrulează pe Dunăre
Apărare antiaeriană mobilă / Armata Ucrainei
Prezent mult timp pe cea mai fierbinte linie a frontului ucrainean, Radu Hossu explică cu argumente că războiul dronelor nu e vreo tehnologie emergentă cu care ne-am trezit la graniță peste noapte. Mai mult, încă din 2022, deci de acum patru ani, ucrainenii doboară intens drone Shahed folosind exact aceleași soluții tehnice pe care le are și Armata României în dotare. Până la intrarea în dotarea Armatei a sistemelor anti-dronă de ultimă generație Skynex sau Skyranger, România deține sisteme Gepard, tunuri mobile sau mitraliere grele pe vedete de patruale pe Dunăre.
„Încă din 2022 ucrainenii doborau drone cu tunuri antiaeriene autopropulsate, mitraliere grele, diferite sisteme antiaeriene. România deține mitraliere 4x14,5 mm de tip MR-4, sunt aproximativ 60 de bucăți, avem tunuri antiaeriene 2x30 mm din care avem aproximativ 300 de bucăți. Ele sunt mobile deci pot fi cu ușurință duse dintr-o parte în cealaltă. Pot fi folosite cu ușurință iar echipamente asemănătoare au fost folosite de ucraineni încă din 2022 pentru a doborî dronele Shahed.
România mai deține sisteme autopropulsate Ghepard, în jur de 37 de sisteme, 7 din ele pentru piese de schimb iar o altă parte sunt dislocate în misiune în Polonia. E adevărat că nu toate sunt funcționale iar o altă parte trebuie folosite pentru apărarea unor elemente strategice din România, dar dacă nici orașul Galați din aglomerația urbană Galați - Brăila nu e un element strategic care necesită protecție și dsipunerea acestor echipamente atunci ce e? Avem inclusiv mitraliere grele pe vedetele care patrulează pe Dunăre”, a punctat Radu Hossu.
Ce se mai întâmplă cu sistemele Oerlikon ale României? Modernizarea lor trebuia finalizată anul acesta
Versiunea modernizată a Oerlikon de 35 mm. Foto: Rheinmetall
Corespondentul de război amintește că pe lângă aceste soluții există și tehnică modernă, citând aici un articol al DefenseRomania din 2023. „România a modernizat artileria antiaeriană Oerlikon de 35 mm”.
Aici trebuie amintit că, așa cum preciza de acum trei ani publicația noastră, concernul german Rheinmetall a primit o comandă de la Ministerul Apărării din România în valoare de 328 de milioane de euro pentru modernizarea unor sisteme de apărare antiaeriană. Este vorba despre patru instalații de artilerie antiaeriană de 35 mm Oerlikon GDF 103 fabricate în Elveția.
Modernizarea implică integrarea soluției Skynex pe Oerlikon. Skynex poate angaja până la patru ținte simultan, la distanță foarte scurtă, inclusiv ținte terestre. Utilizează tunuri automate Oerlikon cu tragere rapidă care pot trage 1.100 de cartușe pe minut și au o rază efectivă maximă de 4.000 de metri.
Contractul trebuia finalizat anul acesta. Nu știm dacă s-a întâmplat acest lucru.
Cert e că „avem sistemele, îmi pare rău că trebuie să o spun, dar declarațiile ministrului Apărării mă sperie”, arată Hossu, cu referire la faptul că ministrul Apărării a precizat că în acest moment nu avem soluții tehnice împotriva dronelor.
„Începând din 2022 ucrainenii au dat jos drone Shahed cu echipamente pe care și România le are în dotare, dar totuși ni se spune că nu avem echipamente sau că dronele sunt tehnologie nouă și nu avem cum să ne apărăm.
Trebuia să ne pregătim de foarte mult timp. Nu ministrul Apărării Radu Miruță sau președintele Nicușor Dan sunt principalii responsabili, însă se întâmplă în mandatele lor și trebuie să spunem că nu este acceptabil, nici din partea lor să vină cu astfel de explicații, nici din partea Armatei care să dea vina pe alte instituții”, a conchis Radu Hossu.
Complex antiaerian Gepard. Foto: MApN
În ceea ce privește drona navală care a ajuns până în dana 78 a Portului Constanța, în ciuda faptului că e într-adevăr mai greu de detectat și angajat în comparație cu drona aeriană din Galați, Hossu amintește totuși că acest pericol din Marea Neagră e de aproape 4 ani și jumătate iar România ar fi putut instala soluții simple și eficiente, precum plase portuare împotriva dronelor.
Citește și
Atacarea militară deschisă a României ar fi o greșeală strategică fatală pentru Rusia
