Contextul acestor discuții purtate de Trump cu liderii europeni este esențial. Conversația din 19 mai 2025 ar fi inclus o serie de figuri politice proeminente, printre care președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, președintele francez Emmanuel Macron, președintele finlandez Alexander Stubb, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Antonio Costa.
În aceeași zi, înainte de această întâlnire, Trump avusese o convorbire telefonică cu Putin. Acest apel venea la doar câteva zile după negocieri în mare parte neconcludente desfășurate la Istanbul, unde Rusia trimisese o delegație de oficiali de rang inferior, ceea ce sugera deja o lipsă de angajament serios din partea Moscovei.
Reacțiile liderilor europeni la discuția purtate de Trump cu Putin
Potrivit unui raport Axios din 20 mai 2025, liderii europeni prezenți la apelul extins ar fi părut "surprinși" de faptul că Trump era "relativ mulțumit" de ceea ce auzise de la Putin. Acest sentiment de surprindere subliniază o posibilă divergență de percepție sau de abordare între liderul american și omologii săi europeni în ceea ce privește intențiile reale ale Kremlinului.
În ciuda eforturilor diplomatice depuse de Statele Unite și de aliații săi, Putin demonstrase până la acel moment o reticență evidentă de a face compromisuri pentru a ajunge la o soluționare pașnică a conflictului.
După convorbirea telefonică cu Trump, Putin ar fi reiterat public cererile maximaliste ale Rusiei, negând posibilitatea unui acord complet de încetare a focului. Această poziție rigidă a Moscovei a continuat să complice orice tentativă de mediere.
De la preluarea mandatului în ianuarie 2025, Donald Trump a menținut o retorică ambiguă față de liderul rus. Pe alocuri, el a exprimat nemulțumire față de eforturile de pace blocate, dar, în majoritatea cazurilor, a evitat criticile directe la adresa lui Putin. Această abordare fluctuantă a fost adesea o sursă de îngrijorare pentru aliații occidentali, care au căutat o poziție unită și fermă împotriva agresiunii ruse.
Cererile maximaliste ale Rusiei cu privire la Ucraina sunt tot mai clare
Deși Trump părea să recunoască în acel moment că Putin nu era pregătit să urmărească pacea, Casa Albă nu impusese încă noi sancțiuni sau nu luase măsuri directe pentru a penaliza Rusia. Această lipsă de acțiune concretă, în ciuda frustrării crescânde în rândul aliaților, a fost percepută de unii ca o slăbiciune în fața agresiunii rusești.
Este de menționat că, la 11 martie 2025, Ucraina acceptase o propunere americană pentru o încetare a focului necondiționată de 30 de zile, însă Rusia a respins categoric această inițiativă și a continuat atacurile, demonstrând clar lipsa sa de interes pentru o detensionare rapidă a conflictului.
În concluzie, rapoartele din mai 2025 indicau o recunoaștere, chiar și tardivă, din partea președintelui Trump a faptului că Putin nu era dispus să încheie războiul din Ucraina.
Cu toate acestea, lipsa unor măsuri concrete ulterioare din partea administrației americane, alături de poziția intransigentă a Rusiei, a subliniat complexitatea și dificultățile în găsirea unei soluții diplomatice la conflictul în curs.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
