Tancurile României și cât de utile mai sunt în conflictele de azi tancurile (Galerie foto)

Tudor Curtifan / 01 aug 2020 / 13:57
Foto: TR-85M1, Forțele Terestre Române
Foto: TR-85M1, Forțele Terestre Române

În 1916 tancurile intraseră pentru prima dată în istorie pe un câmp de luptă. Se întâmpla în timpul Primului Război Mondial, în Bătălia de pe Somme, iar de atunci tancurile au fost prezente în permanență în conflicte.

Însă în contextul războaielor moderne în care rolul principal a fost preluat de aviație și mai ales de sistemele de drone care reprezintă viitorul, nu puțină lume se întreabă care e viitorul tancurilor. Și, odată cu evoluția conflictelor militare, conflictele convenționale par a fi trecute în plan secund de războaiele informaționale.

Chiar și așa, tancurile rămân un instument esențial. Colonel Tc. (r.) dr. Emilian Pîsu, membru al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), comandant şi formator de tanchişti pentru mai bine de un sfert, s-a aplecat asupra subiectului într-un material pulbicat anul trecut de AORR și preluat și de DefenseRomania.

 

Tancul va rămâne și în viitor „regele” câmpului de luptă

 

Îi dăm cuvântul colonelului (r.) dr. Emilian Pîsu:

„Rolul de "vârf de lance" sau "forţă de izbire" al forţelor terestre a fost consacrat ca hotărâtor în marile bătălii ale celui de-al Doilea Război Mondial. În conflictele recente, războaiele din Golf, conflictul din Cecenia şi Georgia, războaiele din Orientul Mijlociu, Siria, au consfinţit rolul structurilor de tancuri în cadrul operaţiunilor duse de către grupările de forţe.

Dacă analizăm înzestrarea structurilor de forţe terestre, observăm tendinţa de a "blinda" infanteria, artileria, geniul, artileria antiaeriană, asigurarea medicală, tehnica şi logistica etc. În acest peisaj, tancul va rămâne şi în viitor "regele" câmpului de bătălie.

Printr-un alt tip de analiză, de această dată la nivelul organizării şi înzestrării armatelor altor state, în special a celor din Europa, observăm existenţa unor importante mari unităţi şi unităţi de tancuri dotate cu tehnică blindată de ultimă generaţie (generaţia 4 şi generaţia 5)”.

 

Războiul viitorului, un mixt între conflictul informațional și tancuri

 

Opinia este împărtășită și de generalul (r) dr. Virgil Bălăceanu. Acesta a subliniat pentru publicația noastră, în urmă cu câteva luni, că deși războiul viitorului pare a fi unui informațional, nu trebuie negrijată nici componenta „acțiunii de tip clasică în varianta modernă”. E ceea ce Jens Stoltenberg a numit „T and T”.

„E necesară o viziune legată de cum se configurează acțiunea militară a viitorului. Eu îl citez des pe Stoltenberg care la un moment dat a spus un lucru foarte înțelept: războiul viitorului va fi între T și T. Adică între Twitter și Tank. Deci să nu uităm nici de Twitter, de războiul informațional, de războiul hibrid, de războiul cibernetic, dar nici de acțiunea de tip clasică în variantă modernă. Tancul nu a dispărut. Încă își menține abilitatea ca forță, ca echipament modern”, preciza generalul (r) Bălăceanu.

În contextul în care azi sărbătorim ziua tanchiștilor, îi vom da cuvântul din nou colonelului (r.) dr. Emilian Pîsu care amintește în materialul citat că „începând cu anul 1978, când s-a fabricat în România primul tanc, făceam parte din clubul select al celor 16 producători de tancuri din lume, iar ţări ca Italia, Turcia, Coreea de Sud, India, Japonia, Iugoslavia şi altele nu produceau tancuri”, dar, din păcate, în prezent „ în domeniul producţiei de tancuri putem vorbi numai de modernizarea parcului de tancuri din înzestrare, concomitent cu producerea derivatelor pe şasiu de tanc”.

 

TR-85M1 „Bizonul”, cel mai important tanc al Armatei române

 

16. -imagine fara descriere- (tanc_tr_85_bizonul_77985000.jpg)

 

Tancul TR-85M1, tanc de luptă fabricat în România, este bazat pe șasiul tancului TR-77-580, succesorul tancului T-55. 

Imediat după Primăvara de la Praga (1968), pe atunci Republica Socialistă România a adoptat o nouă doctrină națională de apărare și s-a îndepărtat de URSS.

Programul de modernizare a TR-85M1 ”Bizonul” a fost inițiat în 1994 cu obiectivul de a asigura interoperabilitatea cu tehnologia NATO.

Tancul TR 85M1 este un tanc mijlociu, având un echipaj format din 4 militari si o greutate totala de 50 de tone.

Dotat cu un foarte puternic motor pe motorina, tancul românesc dezvoltă o viteza maximă pe șosea de 60 km/h iar pe un teren uscat fără denivelări de 40 kmh. Panta maximă de urcare este de 32 grade putând traversa șanțuri cu o lățime de 2,8 m și ziduri de 1 m. Pe timpul îndeplinirii misiunilor de luptă, tancul poate trece cursuri de apă cu o lațime maximă de 700 m și o adâncime de 5 m.

Ca armament, Tancul TR 85-M1 "Bizonul" este dotat cu un tun cal. 100mm, semiautomat mecanic cu țeavă ghintuită, ale cărui proiectile pot fi perforante, cumulative sau explozive. Bătaia maximă este de 14600 m.

De asemenea, tancul mai este dotat cu 2 mitraliere, cal. 12,7 mm, cu o bătaie maximă de 2000 m, și cal. 7,62 mm cu o bătaie maximă de 3000 m.

Modernizările aduse tancului TR 85 M1 "Bizonul" au avut ca obiect creșterea puterii de foc, îmbunătățirea gradului de protecție, creșterea mobilitații, fiabilizarea agregatului energetic și a sistemului de frânare, precum și modernizarea instalației de transmisiuni.

Principalele caracteristici: Greutate: 50 tone; Lungime: 9.92 m; Lătime: 3.43 m; Înălțime: 2.38 m; Garda la sol: 0.42 m; Unitatea de foc: 41 lovituri; Echipaj: 4 oameni; Armament: 1 tun calibrul 100 mm; 1 mitr. jumelata calibrul 7,62 mm; 1 mitralieră A.A calibrul 12,7 mm.

 

GALERIE FOTO - TANCURILE ROMÂNIEI de-a lungul istoriei

 

Sursă: Analiza citată publicată anul trecut de AORR

 

Renault FT 1917, primul tanc din dotarea Armatei Române.

1. -imagine fara descriere- (1_89770700.jpg)

Foto: Mircea87/wikipedia

 

 

Renault R35, tanc uşor intrat în dotare înaintea celui de-al Doilea Război Mondial; a fost modernizat ca "vânător de care" cu un tun de 45mm, recuperat de la tancuri sovietice capturate.

2. -imagine fara descriere- (2_93917000.jpg)

Foto: Mircea87/wikipedia

 

 

R-1, tanchetă proiectată în Cehoslovacia sub numele AH-IV, folosită pentru recunoaştere (în imagine apare o versiune suedeză).

3. -imagine fara descriere- (3_84206100.jpg)

Foto: Jane's World War II Tanks and Fighting Vehicles. — Leland Ness, 2002 / wikipedia

 

 

R-2, cunoscut şi sub numele de Panzer 35(t), un tanc uşor produs în Cehoslovacia, cel mai avansat tanc al României la intrarea în cel de-al Doilea Război Mondial.

4. -imagine fara descriere- (4_32631000.jpg)

Foto: wikipedia

 

 

T-38, tanc produs în Cehoslovacia, primit de la Germania în 1943, când deja era vulnerabil faţă de ameninţările de pe frontul de est.

5. -imagine fara descriere- (5_85754600.jpg)

Foto: Werner Willmann / wikipedia

 

 

T-III, mai cunoscut sub numele de Panzer III, 12 vehicule (modelul N) au fost livrate de către Germania în timpul războiului

6. -imagine fara descriere- (6_87195500.jpg)

Foto: www.worldwarphotos.info

 

 

T-IV, mai cunoscut sub numele de Panzer IV, 138 de vehicule (modelele G,H şi J) au fost livrate de către Germania în timpul războiului.

7. -imagine fara descriere- (7_51527100.jpg)

Foto: Mircea87 / wikipedia

 

 

T5 Panther fusese răspunsul Germaniei la tancurile ruseşti T-34, dar în România a ajuns după război, din stocurile Armatei Roşii (capturat). A fost utilizat doar pentru scurt timp.

8. -imagine fara descriere- (8_27792800.jpg)

Foto: www.worldwarphotos.info

 

 

T-34/85, intrat în dotare din 1949, pentru înlocuirea tancurilor germane, cu un efectiv care a depăşit 1000 de vehicule; a trecut prin modernizări succesive, fiind retras din uz abia în 1994.

9. -imagine fara descriere- (9_74156400.jpg)

Foto: claudiu_ne2000 / wikipedia

 

 

T-54 / T-55-100, comandate de România din Polonia, URSS şi Cehoslovacia în anii `60 şi `70 în număr mare, rămas în serviciul de luptă până în prezent.

10. -imagine fara descriere- (10_75300700.jpg)

Foto: Cătălin Ovreiu / wikipedia

 

 

T-72M, important în număr mic din URSS la începutul anului 1980.

11. -imagine fara descriere- (11_72023300.jpg)

Foto: Marian Rădulescu / wikipedia

 

 

TR-77-580, primul tanc proiectat şi fabricat în România între 1979 şi 1985, bazat pe T-55. Din aproape 400 de tancuri construite, 150 au fost exportate.

12. -imagine fara descriere- (12_65706000.jpg)

Foto: Mircea87 / wikipedia

 

 

TR-85-800, succesorul lui TR-77-580, cu un motor mult mai puternic, produs între 1986 şi 1990.

13. -imagine fara descriere- (13_53752100.jpg)

Foto: Brigada 15 Mecanizata "Podul Inalt" / wikipedia

 

 

TR-125 (P-125), prototip bazat pe tancul rusesc T-72, produs în serie mică la finalul anilor `80, care îngloba numeroase echipamente moderne.

14. -imagine fara descriere- (14_05656500.jpg)

Foto: wikipedia

 

TR-85 M1 "Bizonul", variantă modernizată a lui TR-85, pentru asigurarea interoperabilităţii cu NATO, produs împreună cu parteneri din străinătate şi din România.

15. -imagine fara descriere- (tr_85m1_bizonul_61007200.jpg)

Sursă foto: MApN

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
nxt.23
YesMy