SUA declasifică informații confidențiale despre atacurile cu drone, în afara zonelor de război, sub conducerea lui Trump

H.D. Hartmann / 04 mai 2021 / 10:39
Foto: US Air Force
Foto: US Air Force

Execuțiile extrajudiciare, cele din afara zonelor de război în care America este implicată, autorizate personal de către președintele SUA, au fost permanent subiect de discordie atât pentru specialiștii în drept internațional, sunt criticate virulent de către organizațiile de apărare ale drepturilor omului, devenind motive de încordare maximă dintre Washington și aliații săi militari internaționali.

De aproape două decenii, de când primele astfel de execuții unilaterale au fost codate prin ordine executive secrete de către președinții americani care s-au succedat la Casa Albă, execuțiile direcționate în afara zonelor de război convenționale au fost o caracteristică centrală a războiului extins împotriva terorismului, ridicând probleme juridice și politice, naționale ți internaționale, care rămân și astăzi valide.

Pentru a își respecta una din promisiunile sale electorale, administrația Biden a dezvăluit, săptămâna trecută, o parte din setul de reguli emise în secret de către președintele Donald J. Trump, în anul 2017, vizând operațiuni militare de „acțiune directă” antiteroristă - cum ar fi atacuri țintă cu drone și raiduri ale forțelor speciale, la comandă, în afara zonelor de război convențional.

Regulamentul aprobat de către Trump a fost criticat permanent ca fiind extrem de lax, fără o baza legală reală și fără asigurarea unei minime decențe juridice. Mai mult, din informații neconfirmate niciodată oficial, acesta a fost impus cu forța unor aliați militari de mică importanță ai Americii, ca făcând parte din pachetul extins de securitate oferit de către Washington în cadrul parteneriatelor strategic,  mai ales statelor din centrul și estul Europei.

Ca atare, administrația Biden dorește să clarifica limitele de execuție a regulamentului din anul 2017, iar până atunci, imediat după instalarea ei la Casa Albă a suspendat orice execuție extrajudiciară sau cum eufemistic au fost intitulate ”acțiuni directe”.

De aceea New York Times a primit, spre surprinderea întregii prese americane, un acces limitat la documentele cele mai sensibile care reglementează aceste operațiuni de stat.

Căci fără a ne ascunde după degete, atunci când, fără un proces just și legal, șeful unui stat decide cu de la sine putere să execute un dușman, fie și el terorist cunoscut pentru crimele sale, atunci acea execuție devine o afacere de stat. Iar aliații externi care răspund cererilor de pregătire și punere în aplicarea a unei astfel ”acțiuni directe”, nefiind apărați de extrateritorialitatea americană, riscă să răspundă penal și legal în fața curților penale naționale sau internaționale de justiție.

De aceea adminstrația Biden a declasificat partial documentul semnat de către Trump și a permis accesul ziariștilor de la New York Times. Tocmai pentru a transmite un semnal, nu numai interior, dar aliaților SUA, de a fi foarte atenți cum răspund unor cereri care, sunt, pe toate continentele, considerate ilegale și fără fundament juridic corespunzător la nivel național.

 

Administrația Biden a desecretizat documente cu privire la luarea decizilor în atacurile cu dronă. Aliații expuși, inclusiv la acuze privind crimele de răzoi

 

În timp ce administrația Biden a cenzurat unele pasaje, porțiunile vizibile arată că în era Trump, comandanților din teren li s-a acordat latitudine pentru a lua decizii cu privire la atacuri, atâta timp cât acestea se încadrează în seturi largi de „principii de funcționare”, inclusiv cele care asigurau existența cu „ aproape certitudine ”că civilii nu vor fi răniți sau uciși în timpul operațiunilor.

Din nefericre asemenea asigurare este imposibil de obținut conform standardelor judiciare actuale, ca atare comandații militari expunându-se unor acuzații grave penale de crime de război. Dacă militarii americani sunt subiecți ai unor protocoale bilaterale semnate de către Washinton cu diverși aliați ai săi, din nefericire, militarii națiunilor gazdă nu au aceeași imunitate, iar participare alor la pregătirea unor astfel de acțiuni este sancționată sever de legile naționale și internaționale. Aspecte pe care administrația Trump, din lipsa totală de respect față de aliații săi strategici a omis să le clarifice cu actorii implicați, lăsând militarii gazdă să fie pasibili de comandări penale severe.

 

Țara gazdă, vulnerabilă judiciar în cadrul atacurilor UAV-urilor

 

În același timp, însă, regulile din epoca Trump erau flexibile în ceea ce privește permisiunea de a face excepții de la aceleași standard aprobate, spunând că „variații” ar putea fi făcute „acolo unde este necesar” atâta timp cât anumite proceduri birocratice au fost urmate în aprobarea lor. Diavolul se află în detalii se spune din bătrâni, iar tocmai îndeplinirea acestor acte birocratice a creat breșa legală care face din orice participant la o execuție extrajudiciară subiect al dreptului penal național sau internațional.

Spre exemplu, dacă radarul care a condus drone spre ținta sa, se află pe teritoriul național, de la comandatul centrului electronic până la soldatul care s-a aflat în sala de comandă, toți sunt pasibili de acuzații penale. Țara gazdă nu are voie să permit niciun atac extrajudiciar pe teritoriul național al unei terțe țări, dacă nu se află oficial în război cu aceasta.

Ca atare, militarii gazdă care participă la pregătirea radar a țintei (identificare, coordonate GPS, intrare de date, urmărire și control) sunt legal pasibili de condamnare pentru că nu există justificarea legală națională sau internațională a acțiunilor lor la adresa unui cetățean străin, aflat pe un teritoriu național suveran.  Ca atare, aceste lipsuri flagrante de legislație provoacă astăzi frisoane multor armate naționale gazdă, căci oricând pot fi trase la răspundere, atât ca instituție, incluzând acuzarea oficială a guvernului țării gazdă pentru că a permis un act de război nedeclarat, cât și individual ca militari.

Spre această concluzie s-a îndreptat decizia din octombrie 2020 a judecătorului Edgardo Ramos din districtul sudic din New York, care a ordonat guvernului SUA să predea documentul de 11 pagini, tocmai publicat, ca răspuns la procesele intentate, în baza FOIA (Freedom of Information Act), de către The New York Times și de ACLU (Uniunea Americană pentru Libertăți Civile). Administrația Biden a moștenit acest caz și a căutat o amânare, fiind obligată însă la final să se conformeze, oferind o copie ambilor reclamanți vineri seara târziu.

 

Regulile sub care au avut loc aceste atacuri în timpul președinției lui Trump, suspendate de Biden din prima zi de mandat

 

Administrația Biden a suspendat regulile din epoca Trump în prima sa zi de mandat și a impus o politică interimară de a cere aprobarea Casei Albe pentru loviturile cu drone propuse în afara zonelor de război din Afganistan, Irak și Siria.

În același timp, echipa Biden a început o trecere în revistă a modului în care au funcționat atât politicile din epoca Obama, cât și din cea a lui Trump - atât pe hârtie, cât și în practică - cu dorința de a dezvolta propria sa politică. Revizuirea ordonată de către Biden, au spus oficialii Administrației sale, a descoperit că principiile din epoca Trump care guvernau așa-zisele ”acțiuni directe” în anumite țări făceau adesea excepție de la cerința legala a „aproape certitudinii” că nu ar exista victime civile.

Deși a păstrat această regulă pentru femei și copii, a permis un standard extrem de scăzut de „certitudine rezonabilă”  în cazul bărbaților adulți civili. Iar legislația internațională, ca și cea națională dacă vorbim de Europa sau sudul Asiei, nu fac rabat sub nici o formă de la acest standard de aur. Încălcarea lui este considerată de către legislația care există în Uniunea Europeană egala unei crime cu intenție și este pedepsită cu toată asprimea.

Brett Max Kaufman, un avocat al  Centrului pentru Democrație din cadrul ACLU, a descris regulile din epoca Trump ca fiind incredibil de laxe, ”eliminând chiar și garanțiile minime pe care președintele Obama le-a stabilit în regulile sale pentru acțiunile letale direcționate în afara zonelor de conflict recunoscute” și a cerut Administrației Biden să pune capăt „utilizării secrete și inexplicabile a forței letale”. Căci, concluzia experților americani, este că până și cadrul vag legal oferit de SUA nu pot acoperii ordinul executiv secret semnat de fostul președinte Trump.

 

Biden a ordonat o revizuire a acestor reguli. Administrația verifică victimele civile din atacurile trecute

 

Revizuirea ordonată de către Joe Biden și deliberările privind o nouă politică potențială de ”acțiune directă” ar fi trebuit inițial să dureze 60 de zile. Oficialii administrației vorbesc acum despre extinderea perioadei la șase luni. Discuțiile despre politici, au spus ei, au fost încetinite de efortul de a obține date comparative fiabile despre victimele civile din greve din trecut - și disputele cu privire la estimările militare corecte. Identificarea corectă a numărului de victime civile este deseori îngreunată din cauza atacurilor care au loc în regiunile îndepărtate și inaccesibile.

Mai  mult, deliberările au fost, de asemenea, complicate de decizia de a pune capăt războiului din Afganistan, la 20 de ani de la atacurile din 11 septembrie. În mod sigur însă, administrația Biden intenționează să mențină capacitatea de a lovi orice amenințare teroristă emergentă care ar putea emana ulterior din regiune, ceea ce îl va obliga, pentru prima data, să se supună regulilor atacurilor aeriene directe, inclusiv de către drone, în afara zonelor de război convenționale.

O astfel de activitate de luptă intermitentă a fost determinată de apariția tehnologiei armate a dronelor și de înclinația grupurilor teroriste transnaționale de a opera din spații slab guvernate sau state eșuate în care există puține sau deloc trupe americane pe teren, dar și nici un guvern local eficient cu un forța de poliție, inclusiv regiunea tribală a Pakistanului, Yemenul rural și porțiuni din Somalia și Libia.

 

Legislația privind atacurile cu drone în afara zonelor de război, o problemă complicată pentru SUA

 

Iată o problemă legală și de legislație internațională extrem de complicată pentru SUA, care nu recunoaște multe din mecanismele de justiție internaționale, cum ar fi Curtea de Justiție Internațională sau diverse acorduri regionale semnate care interzic atacul direcționat cu drone. Ca rezultat, întrebarea dacă ar trebui să se înăsprească cerința de „aproape certitudine” că nu vor fi uciși civili, astfel încât să protejeze și bărbații adulți, s-a împletit cu alte decizii politice complexe și nerezolvate de către administrația Trump, grăbită doar să vândă arme oricui și oriunde, fără să asigure un minim de securitate țărilor și regiunilor în care o făcea.

Ca rezultat, în cazul Estului Europei, putem vorbi deja de arsenale fără valoarea, dar cantitativ imense, care provoacă mai mult temere și tensiune, decât aduc securitate și echilibru. Pentru țările europene, mai ales cele membre UE, lipsa unei legislații coerente și clare cu privire la numărul, calitatea, capacitatea de foc și principiile de folosire letală a dronelor, pune probleme majore de legalitate. UE are deja tendința de interzice prezența multor tipuri de armament non european pe teritoriul statelor sale membre. Iar aceste politici coordonate de Bruxelles vor viza sigur una din cele mai dezechilibrate zone, cea Est Europeană și desigur cea de proximitate cu Ucraina. Aceasta regiune UE este, în viziunea conducerii europene, cea mai dezechilibrată militar, datorită politicii de înarmare americane pe bani mulți și fără discernământ, doar pentru a crea falsa imagine că țările europene se află într-o stabilă echilibristică securitară în raport cu Rusia (momentul de tensiune Ucraina din ultimele săptămâni a dovedit că, pentru Moscova, nu are nici o valoarea înarmarea vecinilor săi europeni cu armament american).

Este clar că administrația Biden se așteaptă ca Uniunea Europeană să impună pe agenda sa de negocieri exact discuția despre atacurile direcționate de pe teritoriul său, utilizând orice tehnologie electronică, incluzând dronele, folosirea lor fără garanții minime legale de către fosta administrație Trump, fiind văzută extrem de prost de către întreaga elită judiciară a Uniunii Europene. Mai ales că pentru europeni, aceste tipuri de ”acțiuni directe aparțin” exclusiv domeniului  drepturilor omului, ale justiției corecte și a dreptului suveran.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy