Topirea gheții marine din cauza încălzirii globale din Arctica deschide noi rute maritime și sporește concurența pentru resursele naturale, iar Rusia, SUA și UE își intensifică activitățile în regiune.
Uniunea Europeană a prezentat marți, 20 octombrie, Strategia pentru Arctic, care își propune să consolideze prezența Europei în regiune.
Bruxelles-ul intenționează să dezvolte cooperarea cu țările partenere (în special Canada, Regatul Unit și Norvegia), să consolideze securitatea comunicațiilor subacvatice și să își extindă flota de spărgătoare de gheață pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice.
Strategia acordă o atenție deosebită reducerii dependenței Europei de SUA. Deși Washingtonul rămâne un potențial participant la anumite inițiative, este menționat în document doar de câteva ori, în timp ce Canada este menționată de peste 20 de ori.
Măsuri strategice cheie
Cabluri submarine
UE intenționează să dezvolte un proiect de cablu submarin protejat care ar conecta Groenlanda la Europa continentală. Acesta ar face parte dintr-o rețea de cabluri pan-arctice mai amplă, care implică Canada, Japonia și Coreea de Sud.
Comunicații prin satelit
Bruxelles-ul dezvoltă sistemul IRIS², care ar trebui să ofere acoperire prin satelit a Arcticii și să devină o alternativă la Starlink-ul lui Elon Musk.
Contracararea amenințărilor rusești
Strategia prevede un răspuns consolidat la amenințările hibride, inclusiv infiltrarea dronelor și sabotarea cablurilor submarine.
Monitorizarea transporturilor de petrol
UE intenționează să îmbunătățească schimbul de date pentru a urmări așa-numita flotă din umbră a Rusiei, care este utilizată pentru a eluda sancțiunile.
Flotă de spărgătoare de gheață
Uniunea Europeană are în vedere achiziționarea în comun de nave polare, precum și punerea în comun a resurselor și utilizarea în comun a spărgătoarelor de gheață cu țările partenere.
Energie și resurse
Documentul prevede, de asemenea, investiții în energie regenerabilă și proiecte pentru extracția materiilor prime critice.
Rusia mizează tot mai mult pe ruta Arctică
Pe fondul perturbărilor din transportul maritim global și al riscului confiscării petrolierelor în apele europene, Rusia folosește tot mai mult Ruta Maritimă a Nordului pentru a-și livra petrolul către Asia.
Deși navigația arctică este mai dificilă și poate necesita sprijinul spărgătoarelor de gheață, costurile au devenit mai competitive în raport cu rutele tradiționale, scrie CBCNews.
Potrivit unei analize Reuters, veniturile Rusiei din exportul de gaz și petrol au crescut cu 10% în octombrie, raportat la aceeași lună a anului trecut.
De la Marea Kara până la Strâmtoarea Bering, acest coridor maritim lung de 5.600 de kilometri conectează porturile maritime din nordul Rusiei cu râurile navigabile din Siberia într-un sistem unic de transport și deschide posibilitatea livrării de mărfuri către piețele asiatice.
Potrivit comercianților citați de agenția de presă, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol rusesc au fost transportați către Asia prin această rută între începutul sezonului de navigație, în iulie, și mijlocul lunii octombrie. Volumul depășește cu aproape 50% rezultatele din 2025. În întregul sezon maritim precedent, Rusia a livrat 13 milioane de barili prin coridorul arctic.
Comercianții estimează că Moscova va mai exporta între 5 și 10 milioane de barili până la încheierea sezonului de navigație din acest an.
Ruta arctică devine mai competitivă
Ruta Maritimă a Nordului este administrată de compania de stat Rosatom și se întinde pe aproximativ 5.600 de kilometri, între Marea Kara și Strâmtoarea Bering, de-a lungul coastei arctice a Rusiei.
Războaiele din Iran și Ucraina, precum și atacurile asupra navelor comerciale au împins tarifele de transport al petrolului la niveluri record. În același timp, petrolul american a devenit prea scump pentru unele rafinării asiatice, care caută furnizori alternativi.
În aceste condiții, ruta arctică poate fi mai ieftină pentru transportul petrolului decât traseul convențional prin Marea Roșie, chiar și atunci când este necesară asistența spărgătoarelor de gheață. Pentru Rusia, aceasta oferă și o alternativă la apele europene, unde mai multe petroliere rusești au fost confiscate în acest an.
Rusia își extinde transporturile de petrol și gaze
Gazprom Neft intenționează să majoreze cu aproximativ 35% livrările de petrol prin Ruta Maritimă a Nordului în acest an, potrivit directorului general al companiei, Alexander Dyukov.
În paralel, Rosneft a lansat în septembrie proiectul Vostok Oil, al cărui petrol a pornit deja pe ruta arctică.
Rusia urmărește să crească și transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL). Producătorul Novatek își extinde flota destinată proiectelor arctice și a achiziționat cel puțin două nave-cisternă GNL din clasa Arc4, capabile să navigheze în ape cu gheață fără ajutorul spărgătoarelor de gheață.
Ruta atrage și ”sponsori” internaționali
La începutul lunii august, Rosatom a anunțat că firma chineză Sea Legend Shipping intenționează să lanseze prima linie regulată de transport containere către Europa prin acest coridor.
La începutul lunii octombrie, nava sud-coreeană PanStar Acro și-a încheiat călătoria de întoarcere către Europa, după ce plecase din Busan în august. Călătoria marchează încheierea unei pauze de zece ani în utilizarea rutei arctice de către navele sud-coreene.
În septembrie, la un forum economic desfășurat la Vladivostok, președintele rus Vladimir Putin a declarat că volumul anual de mărfuri transportate prin Ruta Maritimă a Nordului ar trebui să se dubleze până în 2030, ajungând la 70 de milioane de tone.