„Putin vă va târâ în război”: De ce avertizează Dmitro Kuleba că Rusia testează NATO cu drone, în timp ce pregătește cea mai grea iarnă la Kiev

Respingând teza conform căreia Ucraina ar încerca să atragă statele partenere într-un război direct cu Moscova, fostul șef al diplomației ucrainene a indicat că Vladimir Putin este cel care va forța această implicare prin acțiuni ostile derulate direct pe teritoriul țărilor membre NATO.

Kuleba a insistat asupra faptului că Moscova nu pregătește o ofensivă terestră clasică dincolo de granițele Ucrainei, ci testează coeziunea alianței nord-atlantice prin efectuarea unor atacuri cu mijloace aeriene fără pilot asupra infrastructurii critice europene.

Nu are nevoie de 400.000 de soldați, ci de cinci drone

Pentru a forța o criză de securitate în statele occidentale, Rusia nu are nevoie de o armată suplimentară de 400.000 de soldați, ci doar de cinci drone pe care să le poată lansa asupra unor obiective strategice din interiorul Europei. 

Incidentul din luna august de la aeroportul din Leipzig, atribuit oficial Moscovei de către autoritățile germane, reprezintă, potrivit lui Kuleba, o etapă de recunoaștere operativă prin care serviciile rusești analizează timpii de reacție ai poliției, ai serviciilor de informații și ai forțelor armate din vestul continentului.

Dacă răspunsul statelor europene la aceste incursiuni se rezumă la consultări politice formale și la apeluri la calm, această pasivitate funcționează ca o invitație directă pentru noi acțiuni agresive din partea aparatului de securitate de la Kremlin.

Orice compromis de tip european este sortit eșecului în fața lui Putin?

În aceeași analiză, fostul ministru ucrainean a respins utilitatea oricăror negocieri de pace purtate cu actuala conducere de la Moscova. Kuleba susține că demersurile diplomatice occidentale eșuează deoarece încearcă să aplice modelul european al compromisului în care ambele părți câștigă ceva, în timp ce Vladimir Putin operează exclusiv pe baza unui calcul de tip „victorie totală” sau „înfrângere totală”.

Bazându-se pe o astfel de viziune geopolitică, liderul de la Kremlin nu urmărește nicio pauză operațională și niciun acord stabil, prezența sa la putere reprezentând o garanție a continuării războiului, în timp ce o oportunitate reală de pace ar putea apărea doar după schimbarea regimului politic din Rusia. 

Avertismentul adresat capitalelor europene coincide cu momentul în care Ucraina se apropie de cea mai grea iarnă de la declanșarea invaziei din 2022. Eșecul armatei ruse de a obține o victorie rapidă pe linia frontului a determinat concentrarea tirurilor de rachete și drone asupra infrastructurii energetice care asigură funcționarea marilor aglomerări urbane.

În ultimele săptămâni, atacurile rusești au vizat continuu centralele electrice, rețelele de distribuție a apei, rețelele de canalizare, nodurile de transport, podurile de peste fluviul Nipru și depozitele logistice civile. Atacurile efectuate joia trecută asupra Kramatorsk, unde bombardarea a două autobuze de transport public a ucis cel puțin 33 de civili, arată trecerea la țintirea directă a civililor.

Prin această nouă serie de bombardamente, Rusia urmărește să erodeze și mai mult capacitatea de rezistență a populației ucrainene prin blocarea accesului la utilități de bază în marile orașe și erodarea disponibilității partenerilor externi de a continua sprijinul militar și financiar. Chiar dacă societatea ucraineană deține mobilitatea și capacitatea de adaptare necesare pentru a trece peste acest sezon rece, costurile umane și materiale vor fi mult mai mari decât cele din anii precedenți. 

Mesajul transmis de la Kiev către cancelariile occidentale este că refuzul de a furniza la timp mijloace adecvate de apărare antiaeriană și tratarea cu superficialitate a actelor de sabotaj rusești din Europa nu vor opri războiul la granița estică, ci vor apropia momentul în care infrastructura statelor NATO va deveni clar o țintă.