Rusia trebuie să înceteze agresiunea împotriva Ucrainei și să asigure retragerea completă, imediată și necondiționată a tuturor forțelor și echipamentelor sale militare de pe întreg teritoriul Ucrainei, în limitele frontierelor sale recunoscute internațional. Acest lucru este menționat într-o declarație comună, făcută publică în timpul dezbaterilor generale, din 12 octombrie, ale Primului Comitet al celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
Documentul a fost susținut de 46 de țări și Uniunea Europeană , după cum urmează:
- Europa (41+1): Albania, Andorra, Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Monaco, Muntenegru, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, România, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Regatul Unit, Ucraina și Uniunea Europeană.
- Zona indo-pacifică (4): Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Republica Coreea
- Americile (1): Canada
Declarația subliniază că „nicio dobândire teritorială rezultată din amenințarea cu forța sau din folosirea acesteia nu poate fi recunoscută drept legală”. De asemenea, sunt condamnate atacurile continue ale Rusiei, care provoacă moartea civililor și distrugerea unor obiective, inclusiv a infrastructurii energetice critice.
„Subliniem că atacurile repetate ale Rusiei subminează grav securitatea energetică a Ucrainei și a populației sale, mai ales în contextul apropierii iernii. Astfel de atacuri, desfășurate pe fundalul eforturilor internaționale menite să restabilească o pace cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina, dezvăluie adevăratele obiective și intenții ale Rusiei, demonstrând lipsa unui interes real pentru încetarea războiului său de agresiune”, se arată în declarație.
Semnatarii declarației au cerut Rusiei să accepte o încetare completă și necondiționată a focului, ca prim pas spre restabilirea păcii, „care trebuie să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv marea teritorială, în conformitate cu principiile Cartei ONU. O pace durabilă trebuie să garanteze securitatea pe termen lung a Ucrainei și capacitatea sa de a se apăra, prevenind amenințarea repetării agresiunii Rusiei”.
Este condamnat, de asemenea, sprijinul militar constant acordat de Belarus, Iran și Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC), care permite Rusiei să își continue războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei.
Despre Centrala Nucleară Zaporojie, capturată de Rusia
![]()
Declarația subliniază că preluarea, ocuparea și militarizarea de către Rusia a Centralei Nucleare Zaporojie (ZNPP), împreună cu loviturile sale repetate, de amploare, asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, au amplificat semnificativ riscurile pentru securitatea nucleară, cu potențiale consecințe mult dincolo de granițele Ucrainei.
„Respingem ferm orice tentativă de repornire a reactoarelor de la ZNPP atât timp cât centrala rămâne sub ocupație rusă și nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru o exploatare sigură și fiabilă, întemeiate pe principiile solid consacrate ale securității nucleare”, se arată în declarație.
Se menționează că situația privind securitatea nucleară la centrală rămâne extrem de instabilă, iar riscul producerii unui accident nuclear grav este în creștere.
![]()
Documentul solicită Rusiei să înceteze imediat orice activitate militară care afectează obiectivele nucleare și infrastructura civilă conexă, precum și să își retragă militarii, echipamentele și orice alt personal neautorizat de la Centrala Nucleară Zaporojie. Controlul deplin asupra centralei de către autoritățile ucrainene competente trebuie restabilit imediat.
Forțele rusești folosesc, orașul Enerhodar, în care se află centrala nucleară Zaporojie și teritoriul din apropiere „pentru activități militare, inclusiv atacuri împotriva orașelor Nikopol și Marhanets de peste râul Dnipro, creând riscuri suplimentare în imediata vecinătate a centralei”.
„Condamnăm în termenii cei mai duri acțiunile Rusiei, inclusiv retorica sa nucleară iresponsabilă în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, care demonstrează încă o dată modul în care comportamentul repetat al Rusiei subminează angajamentele internaționale, pacea și securitatea. Rusia continuă să încalce principiile „Decalogului de la Helsinki” și ignoră asigurările de securitate pe care le-a oferit în Memorandumul de la Budapesta”, se precizează de asemenea în declarație.
Ucraina a propus cinci formule de încetare a focului
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Gheorhii Tîhîi, a declarat că Ucraina este pregătită să analizeze cinci formule diferite de încetare a focului. El a precizat că este vorba, în primul rând, despre un regim complet și necondiționat de încetare a focului, pe care Ucraina l-a acceptat încă din martie 2025, potrivit Unian.
Potrivit acestuia, există și o a doua și o a treia formulă, la care lucrează Turcia și Egiptul, cu participarea diplomaților ucraineni, și care vizează Marea Neagră. A doua formulă este cea referitoare la Marea Neagră, respectiv la securitatea navigației. A treia formulă privește securitatea alimentară în Marea Neagră. Potrivit acestuia, India este implicată activ în această propunere.
A patra formulă este un armistițiu energetic. Tîhîi a subliniat că sunt necesare o abordare constructivă și măsuri din partea Rusiei.
Tîhîi a precizat că există și o direcție americană privind armistițiul energetic, care a fost discutată între președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și liderul american Donald Trump.
Nota autorului: Remarcabil, țările care sunt considerate liderii lumii – SUA și China, nu au votat declarația, ratând o nouă ocazie de a arăta fără echivoc care sunt principiile lor în materie de drept internațional.
Această conduită de neasumare practicată la scară largă de China în privința războiului ruso-ucrainean dar și de actuala administrație americană, pune la îndoială capacitatea celor două țări de a juca pe viitor un rol însemnat în menținerea păcii în lume bazată pe principii morale, reflectate în tratatele internaționale, și nu pe cele de forță sau/și tranzacționale.
În prezent, Organizaţia Naţiunilor Unite numără 193 de state membre, iar trei sferturi dintre ele par să nu înțeleagă cât de important este dreptul internațional, inclusiv pentru propria lor apărare și securitate.