România arată că vrea să participe la reconstrucția Ucrainei, dar totul ține de securitate. „Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment”

Evenimentul este organizat de think tank-ul New Strategy Center, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României, iar partenerul academic este Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV).

Sunt așteptați reprezentanți ai autorităților din Ucraina, România și din alte state europene, ai instituțiilor financiare internaționale, investitori și experți. Programul actualizat cuprinde 31 de dezbateri tematice, de la atragerea capitalului internațional și infrastructura de transport și energie până la tehnologiile de apărare, securitatea alimentară și cooperarea transfrontalieră.

Ideea centrală a forumului este poziționarea României drept centru regional de logistică și investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Participanții vor discuta despre coridoarele de transport dintre Ucraina, România și Republica Moldova, extinderea capacităților porturilor dunărene și crearea unor noi rute feroviare și rutiere între Marea Baltică și Marea Neagră. Programul include și prezentări de proiecte din regiunile Kiev, Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Vinița, Cernăuți, Odesa și Herson, în prezența unor reprezentanți ai administrațiilor locale, ai agențiilor de dezvoltare regională și ai mediului de afaceri.

Prima zi este dedicată redresării economice, finanțării și investițiilor, cu mecanisme de atragere a capitalului privat, oportunitățile băncilor internaționale de dezvoltare, programele de sprijin pentru afacerile ucrainene și reconstrucția infrastructurii civile și industriale.

Printre participanții anunțați se numără președintele Camerei de Comerț și Industrie a Ucrainei, Hennadiy Chyzhykov, directoarea executivă a UkraineInvest, Maryna Khlystun, și directoarea executivă a Uniunii Antreprenorilor Ucraineni, Kateryna Glazkova, alături de reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții, ai băncii germane de dezvoltare KfW, ai JBIC din Japonia și ai BGK din Polonia. 

Tot pe 22 octombrie va fi prezentată platforma „Together for Ukraine”, inițiată de New Strategy Center, iar problema capitalului uman, inclusiv revenirea cetățenilor ucraineni din străinătate, va fi discutată cu participarea Ellei Libanova, directoarea Institutului de Demografie și Cercetări Sociale „M.V. Ptukha” din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei.

A doua zi mută accentul pe securitate. Sunt programate dezbateri despre garanțiile internaționale de securitate pentru Ucraina, perspectivele încheierii agresiunii ruse, utilizarea sistemelor fără pilot și producția de apărare comună a întreprinderilor ucrainene și europene.

La panelul despre garanții vor participa consilierul prezidențial ucrainean pentru politică externă, Ihor Zhovkva, fostul premier al Bulgariei, Kiril Petkov, și reprezentanți ai unor think tank-uri din SUA, Japonia și Europa. O sesiune separată va aborda reintegrarea veteranilor în economie, cu participarea viceministrului ucrainean pentru Afacerile Veteranilor, Ruslan Prykhodko.

Pachetul energetic de discuții include pregătirea sistemului energetic ucrainean pentru iarnă, protecția infrastructurii critice, cooperarea la Marea Neagră și implicarea companiilor străine în proiecte energetice, cu reprezentanți ai Naftogaz, OMV Petrom, ROMGAZ și JICA. Un panel aparte va privi participarea mediului de afaceri românesc la reconstrucție, prin instrumente financiare, sprijin instituțional și proiecte comune de investiții. Ultimele discuții vor aborda securitatea postbelică a Europei, cooperarea industrială în apărare, responsabilitatea internațională a Rusiei și mecanismele de compensare a pagubelor provocate Ucrainei.  

De ce este un demers oportun

Sunt voci care atrag atenția că în România se vorbește despre reconstrucție în timp ce războiul continuă și nu se întrevede nici măcar un armistițiu. Observația este corectă ca diagnostic, dar nu și ca argument împotriva demersului.

Reconstrucția nu va începe într-o zi anume, imediat după o semnătură pe un acord. Ea se desfășoară deja, inegal, în vestul și, parțial, în sudul Ucrainei, iar cine nu este prezent în rețelele de proiecte, finanțare și furnizare de acum nu va intra în joc mai târziu, când concurența va fi mult mai mare. Din această perspectivă, miza forumului este poziționarea, nu contractele imediate.

Cea mai relevantă idee a organizatorilor este tocmai așezarea securității în centrul programului. Niciun investitor serios nu va aduce capital într-o zonă în care infrastructura energetică și porturile sunt ținte curente. Garanțiile de securitate, protecția infrastructurii critice și producția de apărare nu sunt un capitol separat celui economc, ci condiția ei. Aici însă este și vulnerabilitatea ideii de hub regional, pentru că un coridor logistic nu poate fi vândut ca avantaj dacă spatele lui nu este protejat. România are nevoie, înainte de orice, de apărare antiaeriană și antidronă credibilă în Dobrogea și pe Dunăre, altfel pretenția de „hinterland sigur” rămâne o promisiune de brosură.

Nu putem, așadar, să ignorăm diferența dintre un forum și o politică de stat.