România arată că vrea să participe la reconstrucția Ucrainei, dar totul ține de securitate. „Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment”
21 Octombrie 2026
Imaginile din satelit analizate în urma atacului executat cu drone de forțele ucrainene în noaptea de 10 octombrie 2026 asupra terminalului petrolier din Rostov-pe-Don arată distrugerea sau avarierea a 8 dintre cele 12 mari de stocare ale acestei facilități petroliere ruse. Terminalul, operat de Uzina de Rafinare a Petrolului din Novoșahtinsk (NZNP) și cunoscut anterior sub denumirea de „Iug Rusi”, a pierdut astfel aproximativ 40.000 de metri cubi din capacitatea totală de depozitare de 60.000 de metri cubi, fiecare dintre rezervoarele afectate având un volum util de 5.000 de metri cubi de produse petroliere.
Gravitatea distrugerilor provocate de dronele ucrainene este confirmată de durata incendiilor declanșate la situl din districtul Zeleznodorojnîi. Incendii puternice au ținut neîntrerupt timp de câteva zile, fiind amplificate pe 13 octombrie de explozia unui alt rezervor afectat de căldură, ceea ce a menținut focul deschis până pe 14 octombrie.
Guvernatorul regiunii ruse Rostov, Iuri Sliusiari, a recunoscut atacul și activarea sistemelor antiaeriene locale, semnalând totodată avarierea unui pod de cale ferată din proximitate, incident care a blocat traficul feroviar în ambele sensuri și a izolat temporar fluxul de aprovizionare pe calea ferată.
Efectele de domino după exploziile de la terminalul rafinăriei Novoșahtinsk
Terminalul de la Rostov-pe-Don reprezintă o verigă critică în logistica de distribuție a carburantului din sudul Federației Ruse, având o capacitate anuală de transbordare cuprinsă între 2,5 și 3,5 milioane de tone. Facilitățile de aici sunt folosite pentru stocarea și transferul motorinei și al benzinei aduse cu cisterne feroviare și auto direct către nave maritime și fluviale de până la 5.000 de tone deadweight, prin două dane de acostare cu o lungime totală de 298 de metri.
Pe lângă veniturile în valută generate din vânzările maritime, acest terminal asigură alimentarea directă a unităților armatei ruse implicate în operațiunile de pe fronturile din estul și sudul Ucrainei. Avarierea a două treimi din parcul de rezervoare oprește ritmul cu care trupele ruse erau aprovizionat cu combustibil pe front, blocând, de asemenea, și lanțul de descărcare a rafinăriei Novoșahtinsk.
Cum încearcă forțele ucrainene să stranguleze rețeaua de rafinării a Rusiei
Atacul din 10 octombrie nu a fost un eveniment izolat, deoarece facilitatea industrială de la Rostov-pe-Don a fost atacată anterior de dronele ucrainene și pe 9 iulie 2026, ceea ce indică incapacitatea sistemelor rusești de apărare antiaeriană de a asigura protecția continuă a celor mai importante elemente ale infrastructurii energetice din zona Rostov. În aceeași perioadă, comandamentul ucrainean a vizat și rafinăria Lukoil-Uhtaneftepererabotka din Republica Komi, un complex industrial situat la mare distanță în nord-vestul Rusiei, cu o capacitate de procesare de 4,2 milioane de tone de țiței greu pe an.
Această coordonare a atacurilor pe obiective energetice arată care este adevărata tactică a Kievului – lovirea simultană a rafinăriilor ruse aflate în adâncimea teritoriului inamic și a terminalelor de transbordare aflate în imediata apropiere a teatrului de operații.
Scoaterea din funcțiune a 8 rezervoare la terminalul din Rostov-pe-Don reduce direct viteza de redistribuire a carburantului către trupele rusești de pe front. Fără spații de stocare temporară, trenurile încărcate cu produse petroliere nu pot fi descărcate în ritm susținut, iar vasele comerciale nu pot fi alimentate rapid, ceea ce creează blocaje de transport în întreaga rețea feroviară regională și restrânge capacitatea operativă a forțelor militare ruse din regiune.
