Decizia este dublată de un ultimatum dur adresat Kremlinului: Rusia are la dispoziție 50 de zile pentru a accepta un acord de pace, altfel va înfrunta „tarife secundare de 100%”, o măsură ce ar putea paraliza exporturile sale energetice.
Această nouă abordare reprezintă un calcul politic complex pentru Trump. Pe de o parte, prin vânzarea de arme către aliați în loc de a le livra direct Kievului, președintele evită criticile că și-ar fi încălcat promisiunea de a reduce implicarea directă a SUA în conflict. Pe de altă parte, el prezintă întreaga operațiune ca pe o victorie economică pentru America.
„Un singur sistem Patriot costă aproximativ 1 miliard de dolari”, a subliniat Trump, evidențiind beneficiile financiare pentru complexul militar-industrial american.
Surse de la Casa Albă, citate de CNN și Axios, sugerează că decizia este alimentată și de o frustrare personală a președintelui față de Vladimir Putin. „Este serios nemulțumit de Putin. Vrea să arate că este serios în privința încheierii războiului. Poate că asta îi va arăta lui Putin că este timpul să înceapă negocierile”, a declarat un oficial pentru CNN.
Prima tranșă de armament, estimată la aproximativ 10 miliarde de dolari, va include sisteme de apărare aeriană Patriot, rachete cu rază scurtă de acțiune, probabil GMLRS, rachete aer-aer cu rază medie de acțiune AIM-120 și obuze de artilerie.
Potrivit lui Trump, livrările sunt iminente. „Unele dintre ele vor ajunge foarte curând – de fapt, în câteva zile”, a afirmat el, menționând că nu mai puțin de 17 sisteme Patriot sunt pregătite pentru transfer.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, prezent la Washington alături de Trump, a confirmat sprijinul larg al alianței pentru această inițiativă.
„Germania, Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Olanda, Canada – toate vor să se alăture acestei inițiative. Și acesta este doar primul val”, a declarat Rutte. Rolul NATO va fi de a finanța achizițiile și de a structura pachetele de ajutor militar conform nevoilor specifice ale Ucrainei.
Ultimatumul de 50 de zile reprezintă componenta de presiune maximă a strategiei. Un oficial de la Casa Albă a clarificat pentru Axios că, dacă Moscova nu acceptă o încetare a focului în acest interval, SUA vor impune sancțiuni drastice și măsuri tarifare. Aceste „tarife secundare” ar viza probabil țări terțe, precum China sau India, care continuă să achiziționeze petrol rusesc, lovind astfel principala sursă de venit a Kremlinului.
Pentru Ucraina, acest ajutor vine ca un răspuns la solicitări insistente. În aprilie 2025, președintele Volodimir Zelenski declara că țara sa este gata să cumpere cel puțin 10 sisteme Patriot pentru a-și proteja orașele, fiind dispusă să plătească 15 miliarde de dolari.
Acest abordare administrației Trump marchează o nouă etapă, imprevizibilă, a conflictului. Prin combinarea livrărilor masive de armament cu o amenințare legată de impunerea de sancţiuni economice, Washingtonul face un pariu cu mize uriașe, forțând o reacție de la Moscova. Următoarele 50 de zile devin, astfel, critice nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru echilibrul de putere global.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
