Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova înțelege contextul complicat în care se află Serbia, dar a subliniat că un asemenea scenariu ar fi inacceptabil. Reacția a venit după ce președintele Aleksandar Vučić a confirmat public că Uniunea Europeană a propus achiziția de muniție de la Serbia, menționând că depozitele țării sunt pline și că producția de armament, mai ales de obuze de mortier, este în creștere.
Întrebat dacă aceste muniții ar putea ajunge în Ucraina, Vučić a răspuns că „clientul poate face cu ele ce dorește”, reiterând totodată neutralitatea militară a Belgradului. Liderul sârb a insistat că Serbia nu dorește să alimenteze conflictele armate, dar că, odată încheiate contractele, cumpărătorii pot decide singuri destinația finală a armelor.
Rușii acuză o „lovitură în spate” după ce „fratele sârb” trimite indirect muniție și arme Ucrainei
Foto: Ministerul Apărării din Serbia
Rusia a acuzat în repetate rânduri Serbia că ar fi livrat indirect armament Ucrainei, prin intermediul unor țări membre NATO precum Polonia, Cehia și Bulgaria. Publicația rusă de propagandă Vzglyad, care aduce în atenția publică subiectul, amintește că Serviciul de Informații Externe de la Moscova (SVR) a arătat că Belgradul ar fi trimis Kievului componente pentru lansatoare de rachete „Grad”, rachete pentru obuziere de 120 mm și peste un milion de cartușe pentru armament ușor, calificând acțiunile ca „o lovitură în spate”.
În urma acestor acuzații, Serbia suspendase complet exporturile de armament în vară, însă acum Vučić a anunțat reluarea lor, argumentând că țara sa vinde arme „nu rușilor sau ucrainenilor, ci oricui din lume”. Presa europeană relatase anterior că muniții sârbești au ajuns în Ucraina prin intermediari, iar ulterior președintele sârb a recunoscut că valoarea totală a munițiilor livrate indirect ar fi fost de aproximativ 800 de milioane de euro.
Publicația rusă consideră că decizia Serbiei reflectă presiunea dublă sub care se află Vučić, între dorința de a menține relațiile economice cu Rusia și nevoia de a-și consolida poziția în fața Bruxellesului. Sursa menționată îl citează pe profesorul Stanislav rus Tkacenko, de la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, care afirmă că Vučić „încearcă să evite conflictele cu Uniunea Europeană înaintea alegerilor parlamentare anticipate” și speră că, după scrutin, Belgradul va reveni la o linie politică mai pro-rusă.
Rusia arată pisica Serbiei: Eternul șantaj energetic
Photo source: Gazprom
Rușii atrag atenția că Serbia beneficiază în prezent de prețuri preferențiale la gazul rusesc și de acces la piața rusă pentru produsele sale agricole, ceea ce susține sectoare-cheie ale economiei. „Vučić ar trebui să țină cont că sute de mii de sârbi își datorează locurile de muncă relațiilor economice cu Rusia”, a avertizat Tkacenko.
Potrivit analistului Polina Sokolova, declarațiile recente ale președintelui sârb „pot fi interpretate ca o acceptare tacită a faptului că Serbia va vinde arme unor state care, la rândul lor, le vor trimite oficial în Ucraina”. Ea a descris poziția Belgradului drept „grăbită și riscantă”, subliniind că, deși Vučić pretinde neutralitate, acțiunile sale riscă să tensioneze iremediabil relațiile cu Moscova.
În ceea ce privește dependența energetică a Serbiei de Rusia, de-a lungul ultimelor decenii Moscova a folosit intens hidrocarburile ca armă și ca element de șantaj. Acest lucru s-a întâmplat nu doar cu state din Europa, dar și din fosta URSS, inclusiv Georgia, Moldova și, desigur, Ucraina.
Serbia „joacă” și în tabăra Europei
Avion de luptă francez de tip Rafale, sursă foto: Dassault Aviation
Serbia joacă geopolitic la mai multe capete, încercând să își păstreze atât relația cu Europa, dar și cu Rusia, aliatul ei istoric. Inclusiv în domeniul tehnicii militare, unde Belgradul intră tot mai mult pe piața de armament occidental. Concomitent cu armamentul rus și chiar chinez.
Așa cum relata și DefenseRomania, în vara anului trecut Serbia a semnat contractul cu Franța pentru achiziția a 12 aeronave versiunea Rafale F4.1 noi (de generația 4,5) - nouă cu un singur loc și trei cu două locuri - pentru 2,7 miliarde de euro, avioane prin care se intenționează înlocuirea flotei îmbătrânite de MiG-uri rusești.
Pentru aviația militară a Serbiei achiziția acestor avioane Rafale e un moment istoric. Armata sârbă se bazează în principal pe tehnologia sovietică. Operează avioane de vânătoare MiG-29 și elicoptere Mi-35M, iar apărarea antiaeriană constă în principal din sisteme de rachete și radare rusești.
Acordul a fost catalogat de Paris la vremea respectivă unul „istoric”. Belgradul avea și opțiunea de avioane ruse pe masă, dar a preferat tehnica occidentală.
Pe lângă achiziția avioanelor franceze Dassault Rafale, Serbia a realizat mai multe achiziții de armament occidental. Astfel, vecinii noștri au achiziționat elicoptere Airbus H145M produse de compania Airbus Helicopters, radare de supraveghere de tip Thales GM 400 și Thales GM 200 fabricate de gigantul francez Thales Group, precum și sisteme de artilerie cu lansare multiplă israeliene PULS, livrate de compania israeliană Elbit System
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
