Informațiile, publicate de NBC News, dezvăluie un scenariu neconvențional, în care tehnologia de supraveghere americană și trupe din țări non-NATO ar juca roluri cruciale. Această propunere, aflată încă în stadiul de discuții preliminare, a apărut în urma întâlnirii dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin de la Anchorage, Alaska, din 15 august.
Ideea centrală a planului presupune crearea unei vaste zone demilitarizate, ale cărei granițe precise nu au fost încă stabilite. Această fâșie de pământ ar urma să separe pozițiile rusești de cele ucrainene, acționând ca un "tampon" împotriva oricărei agresiuni viitoare.
Potrivit surselor, Statele Unite ar prelua responsabilitatea principală pentru monitorizare, folosindu-și capabilitățile superioare în materie de drone, sateliți și alte instrumente de intelligence. Washingtonul ar coordona eforturile cu alte țări partenere.
Elementul cel mai surprinzător al propunerii se referă însă la securizarea fizică a zonei. Pentru a ocoli linia roșie a Kremlinului, reprezentată de orice implicare a NATO, se ia în calcul prezența unor trupe din țări care nu fac parte din Alianță.
Nume precum Arabia Saudită și chiar Bangladesh au fost vehiculate în cadrul discuțiilor. O astfel de soluție ar permite crearea unei forțe de interpoziție, fără a declanșa suspiciunile și ostilitatea Rusiei.
Garanții de securitate non-NATO și rolul Turciei?
Planificatorii evită cu bună știință orice referire la Articolul V al NATO ("un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor"), optând în schimb pentru o serie de acorduri bilaterale de securitate. Acestea ar oferi Ucrainei asigurări, dar fără a angaja direct statele membre NATO într-un conflict militar deschis.
În plus, Turcia ar prelua un rol esențial în dimensiunea economică a securității Ucrainei. Sub supravegherea președintelui Erdogan, Ankara ar garanta libera circulație a mărfurilor în Marea Neagră, monitorizând și aplicând regulile de navigație prin strâmtorile Bosfor și Dardanele.
Acest rol ar consolida poziția Turciei ca mediator regional și ar asigura stabilitatea economică a Ucrainei, o măsură crucială după blocajul recent al coridorului de cereale.
Obstacole și reacția ocupantului rus
Cu toate că planul pare bine conturat, el se lovește de realitatea politică. Orice acord de pace necesită aprobarea președinților Zelenski și Putin. Deși discuțiile au avansat, progresul a încetinit de la întâlnirea din Alaska.
Recent, reacția președintelui rus a venit ca un duș rece pentru diplomați. Putin a respins ferm ideea prezenței oricăror trupe străine pe teritoriul ucrainean, declarând că acestea ar deveni "ținte legitime pentru distrugere". A subliniat că, odată ce un acord de pace ar fi semnat, Rusia s-ar conforma, iar prezența unei forțe străine ar fi lipsită de sens.
Acest refuz subliniază încă o dată provocările uriașe din calea unei păci durabile și pune sub semnul întrebării fezabilitatea planului în forma sa actuală.
Pe lângă problema prezenței trupelor, rămân de rezolvat detalii tehnice complicate, cum ar fi regulile de angajament pentru forțele de monitorizare și modul în care vor fi sancționate încălcările acordului.
Rămâne de văzut dacă aliații vor reuși să depășească aceste obstacole și să găsească o soluție care să împace cerințele de securitate ale Ucrainei cu reticențele Rusiei față de orice formă de implicare occidentală directă. Planul "B", cu trupe din Bangladesh și garanții non-NATO, demonstrează că se caută soluții neconvenționale pentru un conflict excepțional.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
