Această țară vecină funcționează ca bariera fizică ce apără Europa de imperialismul rusesc, iar contribuția României la acest efort defensiv este demonstrată cel mai clar de operaționalizarea Centrului European de Antrenament F-16.
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski din 12 martie 2026 la această facilitate militară din România confirmă tranziția Bucureștiului de la un sprijin pasiv la o implicare logistică și tactică asumată.
I met with Ukrainian service members who are training at the European F-16 Training Center in Romania. We spoke with the cadets about specifics and conditions of their training program. We also discussed the challenges our pilots face and how the state can help address them.
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 12, 2026
At… pic.twitter.com/GBKJb0q8A5
La acest centru, deschis în noiembrie 2023, piloții ucraineni parcurg etapele complete de pregătire, de la instrucție teoretică și simulatoare, până la zboruri reale pe avioanele de vânătoare F-16. Impactul acestui program este imediat pentru Ucraina, deoarece piloții ucraineni care au început antrenamentele în România în 2024 execută deja misiuni de luptă pentru respingerea atacurilor rusești.
![]()
Discuțiile purtate de Zelenski cu personalul militar la fața locului au vizat strict condițiile de pregătire și soluționarea blocajelor tehnice. Deși aeronavele sunt transferate de state precum Danemarca, Olanda și Norvegia, cu aprobarea Statelor Unite, găzduirea și securizarea acestui proces de instruire pe teritoriul românesc reprezintă un risc asumat de București. Centrul nu doar că pregătește aviatori, dar aliniază forțele ucrainene la standardele operaționale ale NATO, asigurând interoperabilitatea necesară pentru a contracara superioritatea aeriană a Federației Ruse.
Dincolo de componenta aviatică, vizita lui Zelenski la București și întâlnirea cu președintele Nicușor Dan au oficializat o nouă etapă a cooperării militare: producția comună de armament.
Acordul semnat pentru fabricarea de sisteme defensive ucrainene, inclusiv drone, direct pe teritoriul României, este susținut printr-o finanțare de 200 de milioane de euro din Programul European de Sprijin pentru Industria de Apărare (EDIP). Această decizie rezolvă o problemă dublă. Oferă Ucrainei o bază de producție sigură, ferită de loviturile rusești, și permite României să integreze software-ul și expertiza de luptă dezvoltate de Kiev în propriul sistem defensiv.
România a realizat că securitatea sa națională depinde exclusiv de capacitatea Ucrainei de a rezista militar. Aceste inițiative tactice, de la instruirea aviatorilor la fabricarea de drone, reprezintă un calcul strategic strict pentru blocarea avansului rusesc, nu un simplu gest de solidaritate politică. Frontiera de 650 de kilometri pe care România o împarte cu Ucraina obligă guvernul de la București să furnizeze resursele necesare pentru a menține forțele rusești cât mai departe de teritoriul NATO.