Astfel, compania americană Bell Textron a anunțat într-un comunicat de presă publicat acum câteva zile pe 17 aprilie înființarea filialei Bell Textron Ukraine. E doar un pas mare într-un proces îndelungat care are ca obiectiv înzestrarea Ucrainei cu elicoptere AH-1Z Viper și UH-1Y Venom.
Jeffrey Schloesser, vicepreședinte pentru proiecte strategice în cadrul Bell, a subliniat că acesta este un pas important către un proces de cooperare cu complexul militar-industrial ucrainean.
„Compania Bell face pași pentru a-și stabili prezența în Ucraina pentru a facilita cooperarea și creșterea pe termen îndelungat”, a mai punctat oficialul Bell.
AH-1Z Viper și UH-1Y Venom pentru Ucraina nu va fi un acord ușor de implementat. Sunt câteva întrebări pentru care încă nu avem răspunsuri
![]()
Elicopterele livrate armatei cehe: H-1Y Venom și AH-1Z Viper, în plan depărtat. Foto: Baza ceho 22 a Forțelor Aeriene
Bell subliniază că elicopterele de atac AH-1Z Viper și cele de transport UH-1Y Venom au o comunalitate de aproximativ 85% în ceea ce privește piesele comune, ceea ce oferă flexibilitate operațională pentru viitoarea flotă de eclicoptere a Ucrainei.
De remarcat că în octombrie 2025 Ucraina a început procesul de achiziție a elicopterelor AH-1Z Viper și UH-1Y Venom, când a fost semnată o scrisoare de intenție între Bell și guvernul Ucrainei. O scrisoare de intenție care nu are efect juridic, dar înființarea filialei e un pas mare spre un viitor acord.
Cei de la Defense Express amintesc că acesta e un proces complex care va dura, care va trebui parafat printr-un acord cu guvernul american, entitatea instituțională care va comanda elicopterele.
Bell spune că poate livra foarte rapid aparatele deoarece dispune de capacități de producție care nu sunt ocupate și există logistica de a executa mai multe contracte în paralel.
Totuși, experții militari ucraineni scriu că există câteva întrebări în ceea ce privește acest viitor proces de achiziție care va însemna asamblare și localizare în Ucraina. În primul rând un știm clar încă care e numărul de elicoptere pe care Ucraina le poate comanda și, cel mai important, sursa de finanțare a viitorului acord, întrucât estimările prevăd un acord ce poate ajunge la 1 miliard de dolari sau chair mai mult.
După semnarea oficială a acordului va urma procesul de producție a elicopterelor, organizarea asamblării și localizarea ulterioară în Ucraina și, desigur, instruirea echipajelor.
Ce nu a reușit România pe timp de pace, reușește Ucraina în plin război: În anii 1990 România a ratat o oportunitate de colaborare cu Bell pentru elicoptere produse aici
![]()
Elicopter de atac AH-1Z Viper, sursă foto: Bell
O spune chiar generalul-locotenent (r.) Cătălin Tomescu, primul comandant al Corpului Multinaţional Sud-Est. Într-o ediție de anul trecut a podcastului Obiectiv EuroAtlantic difuzat de DefenseRomania, generalul (r.) Tomescu a dezvăluit că a participat la discuții în 1996 cu privire la o ofertă pe care Bell o făcuse României în ceea ce privește localizarea elicopterelor, dar care nu a mai fost concretizată ulterior de factorul politic.
„Au venit la noi Bell Helicopter în 1996 și le-am dat flit. Ei aveau o singură pretenție să le cumpărăm noi pe primele 112 elicoptere, după care ne ajutau ei în tot ce ține de vânzări și restul. Știu sigur că așa s-a întâmplat pentru că am participat cu un lider militar foarte important la vremea respectivă, la o discuție cu cei de la Bell. Erau elicoptere de atac, nu îmi amintesc modelul. Ulterior nu s-a mai concretizat. Discuția a fost purtată apoi la nivel mare, la nivel politic. În sala respectivă nu am mai fost. Dar am fost la discuția militară unde am auzit de ofertă”, precizat generalul (r.) Tomescu.
În prezent România achiziționează 12 elicoptere H225M prin mecanismul european de finanțare SAFE. Achiziția elicopterelor produse de Airbus nu va avea o componentă de producție în țară prin transfer tehnologic, compania franceză solicitând o comandă de peste 40 de elicoptere pentru ca acest lucru să se întâmple. Inițial Airbus a propus producerea în România a modelului H215M, dar Armata a refuzat, considerând acest model depășit.