NATO: Situația de securitate din Kosovo continuă să rămână "foarte instabilă"

Ristuccia a declarat că tensiunile dintre cele două părți rămân în continuare ridicate din cauza divergențelor politice. "Situația este calmă, după evenimentele din 20 mai. Dar cumva, situația este încă foarte instabilă. Percepem tensiuni, din cauza... multor probleme nerezolvate", a declarat acesta la sediul NATO din Bruxelles.

El a afirmat că dacă descrie ceea ce se întâmplă în Kosovo "aș spune că cea mai tulburătoare boală este neîncrederea – neîncrederea între părți". "Asta înseamnă că nu există o soluție militară. Singura soluție este cea politică", a concluzionat generalul italian.

Pe acest fond, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se întâlnește cu președintele Kosovo, Vjosa Osmani, pe 7 septembrie la Bruxelles. Principalul subiect al întâlnirii este situația securității din Kosovo, în special în partea de nord locuită de majoritatea sârbă. De asemenea, Osmani și Stoltenberg vor discuta despre angajamentul misiunii NATO de menținere a păcii în Kosovo, KFOR, și despre procesul de dialog pentru normalizarea relațiilor cu Serbia.

La sediul NATO, Osmani va avea și alte întâlniri, inclusiv cu șeful Comitetului Militar NATO, amiralul Rob Bauer. Vjosa Osmani se va întâlni și cu șefa misiunii Statelor Unite la NATO, Julianne Smith, și cu reprezentanți ai altor state membre ale Alianței.

Întrucât tensiunile au crescut la sfârșitul lunii mai în nordul Kosovo, NATO a cerut în mod continuu tuturor factorilor din regiune să se abțină de la acțiuni care ar crește și mai mult fricțiunile și să ia măsuri pentru calmarea situației. Alianța a reiterat, de asemenea, că își menține angajamentul de a asigura pacea și securitatea pentru toată lumea din Kosovo prin intermediul KFOR.

După amplificarea tensiunilor, NATO a crescut numărul soldaților KFOR. Stoltenberg a declarat de mai multe ori în trecut că Alianța Nord-Atlantică are suficiente forțe pentru a-și pune în aplicare misiunea în Kosovo.

Între timp, Kosovo și-a exprimat dorința de a se integra în NATO, mai întâi prin includerea sa în Programul Parteneriat pentru Pace, înainte de a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice.

Totuși, NATO a subliniat că acceptarea de noi membri necesită aprobarea tuturor celor din Alianță. În NATO, patru din cei 31 de membri nu recunosc independența Kosovo, și anume Spania, Grecia, România și Slovacia.

Reamintim că tensiunile în nordul Kosovo - o zonă locuită de majoritatea sârbă - au crescut la sfârșitul lunii mai, după ce localnicii s-au opus noilor primari albanezi, care au fost aleși în aprilie. Alegerile au fost boicotate de populație și de partidele sârbe din Kosovo, ceea ce a făcut ca prezența la vot să fie de doar 3,5%.

Peste 90 de soldați ai forței de menținere a păcii a NATO au fost răniți în timpul ciocnirilor cu protestatarii sârbi din nord. De asemenea, aproximativ 50 de protestatari au fost răniți.

În iulie, Kosovo și Uniunea Europeană au convenit asupra măsurilor care trebuie luate pentru a stabiliza situația, precum reducerea prezenței poliției în municipalitățile din nord și organizarea de noi alegeri.

Când au început tensiunile în nord, comunitatea internațională condusă de Statele Unite și Uniunea Europeană a cerut Kosovo și Serbiei să reducă tensiunile și să revină la dialogul pentru normalizarea relațiilor, care este mediat de blocul european.

UE a impus apoi unele măsuri punitive împotriva Kosovo din cauza neîndeplinirii cerințelor, în timp ce SUA au anunțat că Priștina nu va participa la exercițiile militare Defender Europe 23 ale NATO.

Kosovo a fost de acord să reorganizeze alegerile din nord și a emis o instrucțiune administrativă, prin care cetățenii pot demite primarii municipalităților respective.

După intrarea în vigoare a acestei instrucțiuni administrative, care este așteptată luna aceasta, cetățenii celor patru municipalități din nordul Kosovo pot iniția imediat petiția pentru înlăturarea actualilor primari ai acelor municipalități.

În cazul în care se realizează strângerea a 20 la sută din semnăturile alegătorilor de către inițiatorii petiției, atunci Comisia Electorală Centrală verifică semnăturile alegătorilor și organizează votul în municipiul sau municipiile care au inițiat petiția. Pentru demiterea primarului unui municipiu este nevoie de 50 la sută plus 1 vot din numărul total de alegători ai municipiului respectiv.