EXCLUSIV MApN confirmă că înainte de corveta ușoară turcă Hisar avea pe masă o altă ofertă. Cum justifică România alegerea și noi detalii interesante din ofertă

pns-tabuk_40793600
Corveta ușoară pakistaneză PNS Tabuk, construită în România la Galați, în timpul unei misiuni în Golful Oman. Photo source: US Navy
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat informațiile publicate în exclusivitate de DefenseRomania și explică totodată de ce s-a decis achiziția unei nave de patrulare (OPV), cunoscută și sub denumirea de corvetă ușoară, din Turcia. E vorba de o navă din clasa Hisar; totodată, DefenseRomania vine cu noi informații ale ofertei „ratate”. Dar să le luăm pe rând.

Un foarte scurt context

2. Navă de ti... (opv-hisar-turcia-nava_16386800.jpg)

Navă de tip OPV sau corvetă ușoară turcă din clasa Hisar, foto: Turkish Century @X via Turkish Navy

România și-a anunțat recent intenția de a achiziționa o navă OPV (Offshore Patrol Vessel). E vorba de o corvetă ușoară din clasa Hisar, achiziționată din Turcia. În urmă cu câteva zile DefenseRomania anunța în exclusivitate că această corvetă a fost respinsă de Pakistan, după ce nu a trecut testele, iar ulterior pakistanezii au comandant astfel de nave pentru Marina lor, nave produse în România. Și, foarte interesant e că Pakistanul se oferise să vândă nava României, dar țara noastră a preferat să achiziționeze din Turcia. 

Lucru pe care Ministerul Apărării Naționale (MApN) l-a confirmat.

MApN confirmă informațiile DefenseRomania: Au existat negocieri cu Pakistanul pentru achiziția unei corvete ușoare fabricate în țara noastră. Cum motivează România alegerea corvetei Hisar din Turcia

3. Navă de ti... (opv-hisar-turcia_11274900.jpg)

Navă de tip OPV sau corvetă ușoară turcă din clasa Hisar, foto: Turkish Century @X via Turkish Navy

Publicația noastră sublinia acum câteva zile că Pakistanul era dispus să vândă nava neechipată dar în stare de navigație, cu 90 de milioane de euro. Integrarea unui sistem de managemant al luptei occidental de tip Tacticos și a rachetelor americane NSM ar mai fi costat 100 de milioane de euro. S-ar fi făcut în 6 luni. Practic, cu 200 de milioane, România putea achiziționa o navă nouă, cu sistem de management al luptei (CMS) Tacticos occidental și pe care putea integra rachete NSM. Nava turcă costă între 300 - 350 de miliaone de euro și nu integrează sisteme occidentale. 

Subiectul a fost dezvoltat într-un reportaj și de jurnalistul Adelin Petrișor. Astfel, într-un răsuns acordat lui Adelin Petrișor, MApN confirmă că au existat negocieri cu Pakistanul și motivează alegerea ca navă să fie achiziționată din Turcia.

„Spre deosebire de varianta propusă de Forțele Navale ale Turciei, pentru nava propusă de Forțele Navale Pakistaneze nu au fost ofertate următoarele: sisteme de armament, sistemul de management al luptei, sisteme de supraveghere și urmărire, sistemele de război electronic și contramăsuri, sistemul antisubmarin și sistemele de comunicații militare”, precizează MApN.

Noi detalii interesante din ofertă

MApN spune că nava turcă va putea integra rachete Naval Strike Missile (NSM), deși sursele noastre precizau că rachetele NSV nu pot fi integrate pe sistemul de management al luptei turc. Doar că răspunsul MApN nu exclude ceea ce publicația noastră preciza: Probabil rachetele vor fi integrate containerizat; adică un container care nu e integrat cu restul navei. Deci rachete NSM containerizate, fără integrarea lor în combat sistem managemant-ul turc al navei.  Americanii nu ar permite cu siguranță acest lucru.

4. USS Gabrie... (racheta-nsm--uss-gabrielle-giffords_48370800.jpg)

USS Gabrielle Giffords lansează o rachetă antinavă de tip Naval Strike Missile (NSM) în cadrul unui exercițiu. Foto: U.S. Navy

Alte date interesante din oferta Pakistanului pe care DefenseRomania le-a aflat pe surse arată că nava pe care am „ratat-o” era dotată cu sisteme de armament specifice unei corvete ușoare și a fost disponibilă din august 2024. Până azi ea ar fi fost înarmată și echipată cu echipamente occidentale. Nava a trecut toate testele pe mare.

Mai mult, ea are rampă de lansare și recuperare automată a bărcilor pentru Forțele pentru Operații Speciale, lucru pe care nava turcă nu îl are. 

Și, poate și mai important, life cycle support, adică mentenanța pe perioada ciclului de viață a navei, proces esențial și costisitor, s-ar fi făcut în România, nu în Turcia.

Nu în ultimul rând nava ar fi fost compatibilă cu planurile Forțelor Navale Române de achiziția a OPV-urilor și fregatelor, precum și compatibilă și interoperabilă cu ale statelor membre UE.

În ceea ce privește achiziția corvetei ușoare din Turcia, decizia va fi una politică. Trebuie precizat că în acest moment Guvernul României trebuie să trimită solicitarea de achiziție către Parlament. 

Tudor Curtifan este jurnalist, analist de politică externă și internă și din 2018, redactor-șef al publicației DefenseRomania, cea mai mare publicație media din România din arealul geostrategic. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior a parcurs programul „Securitate și bună guvernare” în cadrul Universității naționale de Apărare „Carol I” (UNAp). Publică și participă activ ca speaker sau moderator la conferințe internaționale în domeniul securității și politicii externe și interne, precum și la diferite emisiuni TV. Printre ariile sale de interes se numără contrapropaganda, spațiul ex-sovietic, industria de apărare sau integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații.
Alte știri de interes
x close