Copia rusească a sistemului german Skynex: Cum funcționează ZAK-30 „Citadel” și de ce ruşii caută cu disperare un distrugător de drone
26 Mai 2026
Industria de apărare europeană a marcat un avans tehnologic cert în competiția pentru dezvoltarea unei artilerii reactive cu rază lungă de acțiune, independentă de furnizorii externi. Compania franceză Thales a anunțat pe 26 mai 2026 finalizarea testelor de tragere cu noul lansator terestru X-Fire.
Acest sistem francez este prezentat ca o alternativă directă și complet europeană la sistemul american M142 HIMARS. Dezvoltat în parteneriat cu compania Soframe, X-Fire este proiectat de inginerii de la Thales pentru a înlocui artileria uzată a armatei franceze, formată din lansatoare multiple Lance-Roquettes Unitaires (LRU).
Parisul răspunde cu X-Fire: Cum arată alternativa europeană la sistemul de artilerie HIMARS
Tragerile reale, executate pe 20 mai, au utilizat rachete de antrenament X-Fum de calibrul 68 mm, validând arhitectura de bază a lansatorului și funcționalitatea sistemelor de comandă a focului. Platforma de lansare este montată pe un șasiu 8x8, identificat drept Mercedes-Benz Zetros, un model perfect integrat cu logistica actuală a armatei franceze.
????-????????????????: first successful test firings! Developed by Thales and Soframe, this versatile system has proven its readiness for long-range strikes. A new step towards French independent capability. More info: https://t.co/EQ8shxtDF8 #Defence #Thales pic.twitter.com/x3Wu9YZJjM
— Thales Group (@thalesgroup) May 26, 2026
Lansatorul dispune de soluții avansate de navigație concepute să reziste la războiul electronic inamic. Platforma este echipată cu un sistem de ghidare prin satelit rezistent la bruiaj de tip TopStar, secondat de un modul de zbor autonom TopAxyz, care preia controlul și menține racheta pe traiectorie chiar și atunci când legătura cu sateliții este complet întreruptă.
Din punct de vedere tactic, lansatorul X-Fire este conceput cu o arhitectură flexibilă, capabilă să opereze o gamă variată de muniții pentru atacuri la distanţă, vizând ținte situate la peste 150 de kilometri. Programul militar francez Frappe Longue Portee Terrestre (FLP-T) este definit în prezent de o competiție acerbă intre companiile franceze pentru dezvoltarea muniției aferente.
Pe 5 mai, consorțiul Thales-ArianeGroup a testat muniția balistică suverană FLP-t 150. Concomitent, rivalii de la MBDA și Safran au executat în luna aprilie prima lansare a rachetei THUNDART, echipată cu un sistem de ghidare autonom față de rețeaua GPS. Indiferent de rachetă selectată de Direcția Generală pentru Armament (DGA) a Armatei franceze, flexibilitatea lansatorului X-Fire permite operarea ambelor variante, asigurând inclusiv utilizarea unor muniții NATO în perioada de tranziție.
De ce respinge Armata Franceză sistemul HIMARS pentru a finanța programul FLP-T
Motivația strategică a Parisului pentru finanțarea și urgentarea acestui proiect transcende simpla achiziție de tehnică militară. Franța caută o alternativă la sistemele americane de artilerie pentru a materializa tot mai mult conceptul de autonomie strategică europeană.
Dependența de armamentul fabricat în Statele Unite atrage unele limitări operaționale, dictate de legislația ITAR (Internaţional Traffic în Arms Regulations). Prin acest sistem, Washingtonul controlează strict integrarea munițiilor pe platforme străine, avizează transferul de tehnologie și, cel mai important, poate interzice utilizarea anumitor tipuri de armament în anumite teatre de operații sau condiționa exporturile ulterioare.
Complexul militar-industrial american a identificat rapid ,,amenințarea comercială și strategică’’ reprezentată de programul FLP-T. Producătorul Lockheed Martin a contracarat eforturile Parisului prin avansarea unei oferte pentru livrarea rapidă a sistemelor M142 HIMARS.
Acceptarea acestei oferte ar anula însă complet investițiile europene, menținând monopolul american asupra loviturilor unor sisteme de arme de pe continent. Mai mult, Statele Unite au refuzat deja autorizarea integrării rachetelor din familia GMLRS pe lansatoare de producție franceză, demonstrând clar riscurile logistice asociate lipsei de suveranitate industrială.
Oficialii guvernamentali și reprezentanții Senatului de la Paris susțin respingerea ofertei americane. Armata franceză intenționează să achiziționeze inițial 13 sisteme pentru a înlocui unitățile LRU, vizând o extindere la 26 de lansatoare până în anul 2030.
Finalizarea dezvoltării lansatorului X-Fire și a rachetelor aferente cu rază de acțiune de 150 de kilometri va asigura forţelor armate din Europa capacitatea de a proiecta forță pe distanțe lungi, eliminând constrângerile politice externe și garantând continuitatea operațională în ipoteza în care fluxurile de aprovizionare transatlantice ar fi întrerupte.
