Lansatoarele americane MK-41 de la Deveselu, pe agenda rusă. Angela Grămadă: România și Polonia sunt luate drept exemple

Baza militară de la Deveselu, sursă foto: US Navy
Baza militară de la Deveselu, sursă foto: US Navy

Sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Baza de la Deveselu, dar și sistemul Aegis Ashore la care americanii lucrează să devină operațional în Polonia, reprezintă cu siguranță principalul instrument al narativului Kremlinului împotriva NATO, în momentul în care Federația Rusă proiectează Alianța ca pe o amenințare la securitatea sa.

Federația Rusă e îngrijorată că lansatoarele americane MK-41 din România pot fi utilizate în scopuri ofensive, în pofida faptului că instalația din România are scop pur defensiv.

 

Scutul antirachetă de la Deveselu e adus în atenția publică inclusiv de Vladimir Putin sau Serghei Lavrov. „Polonia și România sunt luate drept exemple”

 

În ultimul timp oficialii ruși au reluat tot mai des narativul cu privire la faptul că în România există rachete ofensive care ar putea amenința Federația Rusă. „Ținta” e desigur sistemul antirachetă de la Deveselu de tip Aegis Ashore, sistem pe care americanii îl vor operaționaliza și în Polonia.

Narativul cu privire la Deveselu e adus des în spațiul public, atât de Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România, dar și de cei mai înalți oficiali ai Kremlinului. 

Cel mai recent chiar la începutul lunii decembrie 2021, ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, în discursul rostit în cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Stockholm, s-a referit că la Deveselu pot fi utilizate arme ofensive. Șeful diplomației ruse a denunțat și Polonia. Subiectul „scutul de la Deveselu” a fost folosit inclusiv de președintele rus Vladimir Putin.

Angela Grămadă, președintele Asociației Experts for Security and Global Affairs, doctor în științe politice și expertă în relații internaționale, specializată pe spațiul ex-sovietic, a discutat în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern”, difuzată la DC News TV, despre „apetitul” narativului rus cu privire la instalația de la Deveselu.

„În orice competiție și luptă se folosesc toate resursele și instrumentele pe care le ai la îndemână atâta timp cât nu îți permiți să avansezi cu agresiunea militară”, precizează Angela Grămadă.

Aceasta a mai precizat că „Polonia și România sunt luate drept exemple pentru a arăta că prezența NATO este nedorită atât de aproape de frontierele Federației Ruse”.

 

Oficialii europeni și analiștii nu se preocupă prea mult să combată dezinformările venite din Rusia. Dar dacă situația din România și Polonia e totuși sub control, nu la fel se poate spune despre Republica Moldova

 

În opinia expertei o vină o poartă și oficialii europeni și mediul analitic care nu s-a preocupat să combată aceste dezinformări ruse. Iar dacă în România sau Polonia asemenea narative nu prea au cum să prindă, situația e diferită, din păcate, în Republica Moldova. 

„Cred că e oarecum și vina oficialilor europeni și a mediului analitic pentru că nu se preocupă să combată toate aceste provocări discursive pe care Moscova le lansează în spațiul public. Pe noi ne salvează într-o oarecare măsură și faptul că nu foarte multă populație în România vorbește limba rusă și nu e afectată de sursele de informare în masă pe care Federația Rusă le-a dezvoltat destul de bine în ultima perioadă.

Sunt foarte multe canale prin care e propagată informație falsă. De cealaltă parte Polonia are o cu totul altă situație și înțelege mult mai bine narativele propagandei ruse, promovate chiar și în limba rusă”, a precizat Angela Grămadă, în cadrul emisiunii.

„Moldova nu e atât de norocoasă. Mai mult decât atât, în Republica Moldova s-a lucrat și se lucrează intens cu minoritățile etnice, care multe dintre ele par a fi pro-ruse. Aici vorbim de găgăuzi, bulgari, dar și pe anumite locuri, poate vă va surprinde acest lucru, dar și anumite localități în care sunt etnici majoritari ucraineni.

Aceștia pot fi supuși propagandei rusești prin canalele de informare. Aici mă refer la televiziune în mod special deoarece liderii politici au avut grijă să achiziționeze licențe de transmisie ale unor posturi TV destul de importante din Federația Rusă și pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce nu se întâmplă în Ucraina spre exemplu”, a conchis președinta ESGA.

CITEȘTE ȘI: Deveselu nu se negociază. Geoană explică de ce scutul nu poate face parte dintr-un eventual acord NATO - Rusia

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play

DefenseRomania on Facebook

Articole Recomandate

Crossuri externe


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0