Securitate energetică. Alianțe într-o eră a diplomației conductelor de gaz

S.I. Catalin / 20 ian 2020 / 12:36

Pe fondul creșterii problemelor energetice din estul Mediteranei, președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Tayyip Erdogan au inaugurat conducta TurkStream la Istanbul la începutul acestei luni.

Operațiunea TurkStream, care va livra gazul natural rusesc în Europa Centrală prin Turcia, va ajuta, într-un anumit fel, la îndeplinirea obiectivului Moscovei de a reduce tranzitul de gaze prin Ucraina. Odată cu conducta care începe din Novorossiysk, traversând Marea Neagră și care ajunge până la oraşul turcesc Kiyikoy, în nord-vestul Turciei.

Prin TurkStream, cum la fel şi prin Nord Stream 2, Moscova își atinge scopul de a ocoli Ucraina - cu care relațiile relaţiile politice şi diplomatice sunt destul de tensionate în ultimii ani, deoarece Rusia a anexat ilegal, în 2014 ilegal Peninsula Crimeea, dar şi pentru că susţine separatiştii pro-ruşi din Donbas care întreţin un război sângeros. Astfel, locul Ucrainei pare fi luat de Turcia. Turcia urmăreşte, uşor dar sigur, să-şi consolideze rolul de controlor al robinetelor conductelor de gaz care ajung în Europa din spre Rusia.

 

Turcia a devenit un important nod al gazului în regiune

 

Se vede că conducta furnizează piața turcă și se ramifică prin Bulgaria și Serbia pentru a trimite gaz în Europa Centrală. TurkStream a înlocuit proiectul South Stream. Gazoductul este format din două conducte paralele, pleacă din Russkaya, în apropiere de Anapa, Rusia, traversează Marea Neagră (230 de kilometri în ape rusești și 700 de kilometri în apele turcești) și ajunge până la Kiyikoy, la nord-vest de Istanbul.

Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, aprovizionează, de la 1 ianuarie 2020, exclusiv piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, este destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est. A doua linie a gazoductului TurkStream va trece prin Bulgaria, către Serbia şi Ungaria.

De aceea, liderii celor două țări balcanice, Boyko Borisov, respectiv Aleksandar Vucic, au fost prezenți la evenimentul de la Istanbul. Grecia nu participă la TurkStream, deoarece împreuna cu Statele Unite și Uniunea Europeană, insistă asupra faptului că Europa ar trebui să nu mai depindă de gazul rusesc. De altfel, Bruxelles a avertizat, în trecut, atât Sofia cât și Belgradul să nu permită construirea conductei pe teritoriul lor, argumentând că ar încălca cadrul legal al energiei din Europa.

 

Nord Stream 2: Capcana geopolitică a Rusiei

 

Oficialii americani consideră că gazoductul Nord Stream 2 va crește dependența Europei de energia rusă, va spori veniturile Moscovei și va amplifica influența președintelui rus Vladimir Putin. Germania a acuzat Washingtonul de amestec în afacerile sale interne, iar oficiali din Rusia și UE au criticat și ei sancțiunile.

Luna trecută, consorţiul Nord Stream 2 AG, care este în spatele gazoductului cu acelaşi nume, a informat că mai sunt de amplasat aproximativ 160 de kilometri din conducta de gaze care va face legătura între Rusia şi Europa. Până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2 iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell).

Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Conducta Nord Stream 2 era preconizată să devină operaţională la finele lui 2019, însă numeroase obstacole au împiedicat până acum finalizarea proiectului. Abia la sfârşitul lunii octombrie s-a obţinut acordul din partea Guvernului danez pentru ca gazoductul să îi traverseze apele. Acest aspect, alături de sancţiunile SUA, riscă să întârzie şi mai mult punerea în funcţiune a gazoductului.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
defense.n-nxt.28