Marele Bazar din Teheran nu este numai un mega mall pentru cumpărături, dar este și sufletul unui model de viață iranian care de secole a schimbat, din temelii, instrumentele politicii din această țară.
Așa cum și în 1979 Marele Bazar a produs prin implicarea sa în revoluția islamică căderea șahului, așa și astăzi mișcările de protest și greva lucrătorilor din Marele Bazar din Teheran creează profund probleme regimului clerical iranian. Evenimentele care au început să aibă loc de două săptămâni trebuie privite atât ca un moment al unei grave aberații sociale cât și ca un semnal extrem de serios la adresa regimului mulahilor care pare a-și fi pierdut baza majoritară, atât electorală cât și religioasă în marile orașe.
Marele Bazar din punct de vedere al organizării cuprinde 6 moschee, 30 de hoteluri, 20 de bănci, 6 librării, aproape 9 seminarii religioase, 13 școli primare și secundare, 2 teatre, precum și celebrul ”circ al oamenilor puternici” cum se mai spune, care practică luptele corp la corp tradiționale în Iran.
Această adevărată industrie oferă de muncă la aproape 600.000 de oameni, atât în plan vertical, cât și în plan orizontal, având o resursă umană la dispoziție permanentă, adică zilnică, de aproape 1,5 milioane de muncitori, maiștri ingineri, precum și alte categorii socio-profesionale. Faptul că în ultimele două săptămâni asistăm la tulburări fundamentale ale mecanismului său economic și social ne arată că momentele revoluționare ale lui 1979 sunt foarte aproape și vor zgudui Iranul în cazul în care regimul nu va înțelege să ia măsuri de îmbunătățire a situației economice. Ceea ce este foarte interesant este că din punct de vedere religios, Bazarul asigură, totodată, finanțările pentru 500 de organizații caritabile religioase, organizații care reprezintă ostatura de autoritate religioasă șiită din capitala Iranului. Ca atare, faptul că săptămâna trecută Marele Bazar a fost închis din ordinul autoritățiilor iraniene, reprezintă un semnal extrem de grav pentru stabilitatea regimului politic iranian. Alături de închiderea acestui Mare Bazar au mai fost închise și micile Bazare din Pachenar, Tayyed Bali, precum și cele din alte orașe mai puțin importante cum ar fi Isfahan, Kerman sau Tabriz.
Lăsând imaginile comice, orientale, privind covoarele zburătoare, putem să analizăm tensiunea din interiorul Marelui Bazar din Teheran ca o tensiune la nivel național, Bazarul reprezentând practic în această ecuație, exemplul real al problemelor economice cu care în acest moment se luptă Iranul. Totodată, această tensiune este rezultatul ieșirii SUA din JCPOA, celebrul acord nuclear semnat între acestea, Uniunea Europeană și Iran, ieșire care a născut o problemă economică fundamentală de finanțare a proiectelor de dezvoltare iraniene.
Această ieșire americană din proiectul de denuclearizare iranian a presupus o lovitură, practic mortală, dată regimului Rouhani, un regim care a câștigat alegerile și și-a consolidat puterea în numele menținerii acestui pact nuclear. De aceea, membrii radicali ai Parlamentului iranian încearcă de câteva zile printr-un ultimatum dat președintelui Rouhani să reinventeze posibilitatea unui nou acord nuclear care să dezghețe resursele financiare internaționale ale Iranului. În cazul eșecului, președintele Rouhani poate fi considerat demis iar Parlamentul iranian și elita clericală iraniană nu-i vor ierta eșecul.
Alături de mișcarea politică iraniană care își vede resursele financiare internaționale amenințate se află însă și mișcările de tip popular islamice care au mai mult tentă naționalistă decât religioasă, care își văd amenințate resursele de finanțare tocmai prin blocarea activităților economice ale Marelui Bazar.
Răspunsul la această ecuație tensionată a venit din partea militarilor care prin vocea unor foști lideri ai Corpului Gărzilor Revoluționare au criticat politica președintelui Rouhani, spunând că acesta a lăsat Iranul la mâna deciziilor americane. Toate acestea se unesc în jocul piramidal al puterii iraniene. În interiorul Conciliului Ayatolahilor, organul suprem religios al Iranului, care încă de la momentul negocierilor proiectului nuclear iranian au fost împotrivă, declarând că Iranul pe termen lung își pierde singurul instrument de întărire a poziției sale, regionale și internaționale.
În acest sens, capitalele lumii se văd puse în fața unei mari dileme. Președintele Rouhani a cerut un plan de răscumpărare din partea Europei a proiectului de denuclearizare suprimat de către SUA. Uniunea Europeană nu are acești bani iar planul de răscumpărare nu poate să fie eficient atâta timp cât în regiune Iranul e văzut ca un dușman de moarte nu numai de către Israel, cât și de către Arabia Saudită, UAE, Bahrain, Egipt, etc.
Ceea ce pare foarte interesant este lipsa soluțiilor în acest moment, o lipsă a soluțiilor politice cât și militare din partea Uniunii Europene, lăsând practic SUA singurul actor care să conteze într-un dialog deja tensionat în interiorul Iranului.
Ceea ce până astăzi părea un bazar al intențiilor, vedem că de fapt se transformă într-un bazar al marilor tensiuni socio-politice iraniene, într-un complex mozaic al luptei pentru putere. În Iran asistăm nu numai la lupta între clerici și naționaliști, între stângiști și radicali, între facțiuni politice care s-au bucurat de binefacerile unei relative liberalizări economice, cât și între structurile tradiționale economice și structuri modernizate care să răspundă marilor obiective de lungă durată. Faptul că presa iraniană nu a catalogat mișcările din Bazar, greva lucrătorilor din Bazar, marile tensiuni sociale născute din închiderea Bazarului, ca un complot zionist sau un complot american, așa cum o face întotdeauna în cazul rebeliunilor sociale iraniene, reflectă și o departajare a opiniilor cu privire la viitorul atât al administrației Rouhani, cât și al modului de a face politică de către înalții lideri religioși iranieni.
Mecanismul economic bine rodat al Marelui Bazar din Teheran este subversiv. În 1979, atunci când acest mecanism a explodat, șahul și regimul său s-au prăbușit. Astăzi urmărim cu atenție dacă ne îndreptăm spre explozia Marelui Bazar sau pur și simplu ne întreptăm spre decăderea regimului mulahilor în Iran.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
